Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum scăpăm de haosul de la alegeri?

Cum scăpăm de haosul de la alegeri?

Cum scăpăm de haosul de la alegeri?

Scandalul votului din diaspora îi determină pe politicieni să propună soluții pentru evitarea problemelor pe viitor. Promisiuni similare, făcute în 2014, s-au concretizat într-un proiect de lege fără aplicabilitate practică.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat înfiinţarea unei comisii mixte la Administraţia prezidenţială pentru rezolvarea problemelor de la vot. Șeful statului a precizat că probleme extrem de grave au fost la secţiile de votare din străinătate. ”Aceste probleme trebuie rezolvate urgent pentru că vine următorul tur de scrutin, în toamna acestui an vin prezidenţiale, şi, fiindcă nu am încredere în Guvern să găsească soluţii rapide şi corecte, voi înfiinţa la nivelul Administraţiei prezidenţiale o comisie mixtă care va începe să lucreze. Îi voi invita pe toţi cei care au atribuţii în domeniu. Rolul acestei comisii este de a identifica problemele majore, de a identifica soluţii şi de a propune aceste soluţii autorităţilor care pot veni cu reglementări: Parlament, Guvern, AEP, în principal”, a anunţat preşedintele Iohannis.

La rândul său, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin Mitulețu Buică, propune constituirea unui grup de lucru interinstituţional care să găsească soluţii de eficientizare a proceselor electorale, în vederea introducerii votului electronic şi/sau prin corespondenţă până la alegerile prezidenţiale din acest an şi a eliminării din secţiile de votare a listelor electorale tipărite.

La fel ca la alegerile prezidențiale din 2014, pe 26 mai, au existat probleme cu votul din diaspora, organizat de MAE. Românii din diaspora au stat la cozi uriaşe pentru a vota la alegerile europarlamentare și referendumul pe justiție. Ministrul de Externe Teodor Meleșcanu a dat vina pe președintele Klaus Iohannis, afirmând că șeful statului a încurcat planurile Guvernului, convocând și un referendum pe teme de justiție, în aceeași zi cu euroalegerile.

 

Inițiativele din Parlament

În Parlament există în acest moment trei inițiative legislative în acest sens. Două proiecte vizează votul prin corespondență, unul aparținând USR și care prevede extinderea posibilității de a vota de la distanță și pentru românii din țară. Proiectul permite introducerea votului prin corespondență și la alegerile prezidențiale, pe lângă cele parlamentare (Senat și Camera Deputaților), așa cum prevede în mod restrictiv legea din 2015. Există și  un al doilea proiect, inițiat de PNL, care propune și introducerea votului electronic, dar care limitează această opțiune doar la românii cu domiciliul sau reședința în străinătate. Prin acest proiect, se extinde posibilitatea de a vota electronic sau prin corespondență la alegerile prezidențiale și europarlamentare, pe lângă cele pentru Senat și Camera Deputaților, cum prede legea din 2015.

Ambele proiecte au fost înregistrate la Parlament anul trecut și au fost respinse de Senat, prima cameră sesizată, în urma voturilor împotrivă ale PSD și ALDE. Inițiativele sunt acum în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, for decizional. Dacă ar exista voință politică, deputații ar putea aproba aceste proiecte de lege, votând diferit față de Senat. Un al treilea proiect, privind exclusiv votul electronic, a fost înregistrat de USR la Senat în martie anul acesta, dar nu a apucat încă să intre în dezbatere .

 

Petiție online

Peste 65.000 de persoane au semnat o petiţie online prin care solicită Parlamentului să adopte de urgenţă o lege cadru prin care să reglementeze votul prin corespondenţă şi/sau electronic. Petiţia a fost iniţiată de comunitatea Declic, care va notifica partidele parlamentare în legătură cu solicitarea cetăţenilor. ”Vă cerem introducerea de urgenţă a votului prin corespondenţă şi/sau a votului electronic pentru toate tipurile de alegeri, pentru românii cu domiciliul în ţară sau în străinătate. Vrem să ne fie respectat un drept fundamental şi universal - dreptul de a vota. Noi, miile de cetăţeni care nu am putut vota, vă cerem să nu ne mai umiliţi şi la următoarele alegeri. Contrar declaraţiilor publice transmise de MAE în 26.05.2019, nimic NU a funcţionat normal în străinătate. Cu ocazia acestor alegeri europarlamentare, ne-aţi demonstrat din nou, şi mai apăsat, un singur lucru. Că nu aţi învăţat nimic din experienţa înjositoare prin care diaspora a trecut în 2014”, se arată în petiţie. ”În prezent, nu avem cadru legal pentru votul prin corespondenţă nici pentru prezidenţialele din 2019, nici pentru parlamentarele din 2020. Mai este foarte puţin timp şi, dacă Parlamentul nu ia rapid măsuri, vor fi aceleaşi cozi umilitoare şi la aceste alegeri”, a declarat Ana Racheleanu, campaigner Declic. Pentru a fi aplicată la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2019, o lege a votului prin corespondenţă şi/sau electronic trebuie să fie publicată în Monitorul Oficial nu mai târziu de 1 octombrie 2019.

  

Lege restrictivă, greu de aplicat

Un scandal similar a avut loc în 2014, când mii de români din străinătate nu au putut vota la alegerile prezidențiale. În urma scandalului, Titus Corlățean a demisionat din postul de ministru de Externe, fiind înlocuit cu Teodor Meleșcanu. Însă, venirea lui Meleșcanu nu a schimbat lucrurile, scandalul cozilor la secțiile de votare repetându-se și în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

După alegeri, președintele Klaus Iohannis a chemat partidele la Cotroceni și toți liderii politici și-au asumat schimbarea legii, pentru a permite votul prin corespondență. Proiectul inițiat de PNL a fost, însă, amendat drastic de majoritatea PSD-ALDE. În timp ce proiectul inițial prevedea aplicarea votului prin corespondență la toate tipurile de alegeri ( mai puțin cele locale), în varianta finală s-a restrâns aplicarea doar la alegerile parlamentare. În plus, au fost introduse o serie de restricții. Astfel, legea se referă doar la românii cu domiciliul sau reședința în străinătate și prevede că aceștia trebuie să se înscrie fie depunând documentele personal, fie trimițându-le prin poștă la misiunea diplomatică. Or, există foarte mulți cetăţeni români care locuiesc în străinătate fără să-şi fi reglementat în mod legal şederea, aceştia figurând în continuare în evidenţele autorităţilor române cu domiciliul în România.

Proiectul a fost  adoptat în 2015 și aplicat, pentru prima și singura oară, la alegerile parlamentare din 2016, dar, din cauza procedurilor complicate pe care românii din diaspora trebuiau să le îndeplinească pentru a putea vota prin corespondență, actul normativ a avut efecte reduse.  S-au înscris în registrul electoral doar 8.889 de persoane și au votat 4.561, în condițiile în care în afara granițelor sunt, potrivit estimărilor, în jur de patru milioane de români.

  

Opoziția cere comisie de anchetă

PNL, USR şi PMP au depus la Parlament un proiect de hotărâre pentru constituirea unei comisii de anchetă privind îngrădirea dreptului la vot al românilor din Diaspora. Obiectivele comisiei ar urma să vizeze: circumstanţele în care a fost stabilit un număr de secţii de votare ce s-a dovedit a fi insuficient; cine au fost responsabilii pentru organizarea defectuoasă a alegerilor din Diaspora; în ce măsură observatorii de la secţii au acordat asistenţa necesară alegătorilor pentru a fi îndrumaţi spre alte secţii de votare; de ce nu s-a prelungit programul de votare la secţiile cu probleme din Diaspora.

 

 

Comentarii

loading...