Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Camera DEputaților a modificat legea Curții de Conturi

Camera DEputaților a modificat legea Curții de Conturi

Cum sunt diluate puterile Curții de Conturi

Parlamentul modifică legea de funcţionare a Curţii de Conturi iar schimbările vor restrânge atribuţiile celui mai important auditor al banilor publici.

Romulus Georgescu 0 comentarii

 Deputații au modificat, recent,  legea de funcţionare a Curţii de Conturi, adoptând un proiect care prevede, printre altele, că instituția nu se va mai putea pronunţa asupra oportunităţii unor decizii luate de autorităţi, ci doar va verifica modul în care sunt administrate şi cheltuite fondurile publice. Proiectul pentru modificarea legii de funcţionare a Curţii de Conturi a fost iniţiat de senatorul Daniel Zamfir şi susţinut de 30 de parlamentari PNL şi PSD. În cursul dezbaterilor, au fost adoptate mai multe amendamente ale PSD la proiectul inițial. Proiectul a fost aprobat de Camera Deputaților și va fi trimis la Senat, for decizional.

Una dintre principalele modificări vizează eliminarea posibilității ca instituția să se pronunțe în privința oportunității unor decizii. ”Curtea de Conturi exercită funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, prin forme ale auditului public externe, fără a se pronunţa asupra oportunității operațiunilor”, menționează noul proiect de lege. ”Oportunitatea este în competența conducătorului/decidentului entității auditate”, susțin parlamentarii. 

 

Cât de greu cântărește ”oportunitatea”

Deși pare o chestiune de natură tehnică, judecarea oportunității unor decizii a fost una dintre principalele nemulțumiri ale politicienilor, în special ale aleșilor locali. Social-democraţii susţin că acest fapt vine în mod evident în sprijinul activităţii primăriilor, deoarece Curtea de Conturi nu se va mai exprima referitor la oportunitatea investiţiilor, această atribuţie revenind doar în sarcina autorităţilor locale.

 Potrivit raportului Curții de Conturi pe anul 2016, inspectorii instituției au inclus astfel de situații la capitolul ”alte abateri de la prevederile legale”. Este vobra de 199 de abateri care au vizat lipsa fundamentărilor privind necesitatea şi oportunitatea  efectuării cheltuielilor, cuprinderea în buget a unor elemente de cheltuieli fără bază legală, neprezentarea spre analiză și aprobare a execuției bugetare. De pildă, potrivit Curții de Conturi, amenajarea Parcului Drumul Taberei nu a dus la creșterea suprafeței verzi, în schimb i-a lipsit pe locuitorii sectorului 6 de posibilitatea de a folosi acest parc vreme de doi ani de zile. În același raport se arată că deseori primăriile au plantat soiuri care nu au rezistat climei din țara noastră sau au plătit prețuri astronomice pentru flori și arbori. De exemplu, în sectorul 6, din cele 5.000 de garduri de tuia plantate în 2013-2014, doar 1.500 au mai prins luna februarie 2015, iar din 265 de arțari, numai 20. Pentru firul de trandafi, primăriile au plătit și 76 de lei prin intermediari iar pentru cel de crizantemă, 310 lei. În sectorul 3, un platan a costat 2.000 de lei, în vreme ce în sectorul 2 a fost cumpărat doar cu 387 de lei.

După astfel de cercetări, nemulțumirile aleșilor locali au ajuns până la vârful PSD. „Vom defini în Parlament, indiferent de presiuni, în mod clar distincţia dintre legalitate şi oportunitate. Oportunitatea e a celui ales în mod legitim într-un proces democratic, o dă legimitatea unui vot, obligaţiile asumate în campanie, libertatea de a lua decizii cu Consiliul local pentru a dezvolta comunitatea, aşa cum crede acel Consiliu local”, a fost promisiunea făcută de liderul PSD Liviu Dragnea, anul trecut, la o reuniune a primarilor de comune. „Prea multe instituţii îşi dau cu părerea despre oportunitate. Administraţia publică trebuie să iasă din această stare de paralizie, cu funcţionari cărora le este frică să semneze, cu primari care nu ştiu dacă ce fac azi e interpretat peste un an sau zece”, a spus Dragnea.

 

Reguli noi pentru prejudiciu

O altă noutate a propunerii legislative este că prejudiciul trebuie menţionat ca fiind ”cert şi ilicit”, nu ”estimat”, aşa cum se întâmplă în legea aflată în vigoare. Potrivit parlamentarilor PSD, autoritatea contractantă nu trebuie să răspundă dacă statul român, prin Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice, consideră procedura de achiziţie ca fiind corectă, evitându-se eventualele contestaţii înaintate de Curtea de Conturi după câţiva ani de la efectuarea respectivelor operaţiuni.

Proiectul a fost criticat de parlamentarii USR, care au avertizat că după adoptarea acestui proiect, Curtea de Conturi nu va putea să mai investigheze achiziţii publice şi va fi obligată să ia de bune deciziile ANAP (Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice), o instituţie care este subordonată Guvernului. Potrivit acestora, Curtea nu va putea să mai evalueze oportunitatea achiziţiilor făcute de instituţiile publice, cum ar fi softuri complet inutile cumpărate pe milioane de euro, dând exemplu portalul eRomania, care ”a costat nu mai puţin de 52 de milioane de euro şi este complet inutil”.

”Modificările au fost aduse în mod tipic PSD-ist. Nu au făcut un proiect de lege clar pentru asta. Nu. Asta ar fi bătut la ochi. Domnii de la PSD au luat un alt proiect de lege referitor la Curtea de conturi relativ benign şi au adus o serie întreagă de amendamente. Este un mod de operare pe care l-am mai văzut deja. Se introduce un proiect de lege relativ inofensiv. După care în procesul parlamentar se introduc amendamente care de fapt schimbă fundamental proiectul. Aşa zboară mai uşor sub radarul atenţiei publice”, a afirmat deputatul USR Claudiu Năsui.

 

Promisiunile lui Busuiosc

 Mihai Busuioc, noul șef al Curții de Conturi, instalat în funcție în octombrie 2017, este un om de încredere al lui Liviu Dragnea, fiind secretar general adjunct al Ministerului Dezvoltării, în perioada în care instituția era condusă de actualul președinte al PSD. Busuioc a rămas la Dezvoltare și în timpul Guvernului Cioloș, fiind acuzat de PNL că a dirijat banii preferențial spre primarii PSD. La începutul anului 2017, fostul premier Sorin Grindeanu l-a numit secretar general al Guvernului. În iunie, Grindeanu l-a înlocuit pe Busuioc cu Victor Ponta, tocmai pentru că secretarul general era considerat omul lui Liviu Dragnea. De altfel, primele declarații ale lui Busuioc au prefigurat faptul că el și-a însușit „modelul Dragnea” de profil al Curții de Conturi. Mihai Busuioc a declarat,  la audierile din Parlament, înainte de instalarea în funcție,  că, în opinia sa, în cadrul Curţii de Conturi ar trebui înfiinţată o direcţie cu rol de îndrumare a autorităţilor publice. Mai mult, Busuioc a ținut să risipească și temerile aleșilor locali cu privire la controlale Curții referitoare la oportunitate. ”În privinţa oportunităţii, de asemenea, cred că şi aici ar trebui ca auditorii externi să nu se pronunţe asupra oportunităţii unei investiţii, acest lucru este atributul ordonatorului de credite sau a consiliului local”, a spus Busuioc.

 

 

Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.

 

Comentarii

loading...