Ieri a fost a doua zi în care s-au înregistrat peste 4.000 de cazuri de infectări cu COVID-19, iar formațiunile politice ar trebui să se întrebe dacă este într-adevăr necesar ca data alegerilor planificată inițial pentru 6 decembrie să fie decalată pentru martie 2021.
Chiar dacă nu are atribuții directe, președintele Klaus Iohannis poate influența data scrutinului.
De principiu, PNL este partidul direct interesat ca alegerile să aibă loc la data stabilită, însă pe parcursul zilei de ieri liderii formațiunii par a fi intrat în silenzio stampa pe acest subiect. Mandatul actualului Parlament expiră pe 21 decembrie și, teoretic, din acel moment se pot scurge trei luni în care poate avea loc scrutinul.
USR PLUS urmează să decidă dacă susține sau nu o nouă dată a alegerilor, iar UDMR vrea consultări cu președintele pe această temă. Pro România Social Liberală, partidul lui Victor Ponta și Călin Popescu-Tăriceanu, spune că ar fi de acord cu data cerută cu insistență de PSD – adică în martie 2021.
Sănătatea pe primul loc
Contactat de România liberă, președintele USR PLUS București, deputatul Claudiu Năsui, spune că partidul nu are încă o poziție oficială pe acest subiect, dar urmează ca el să fie discutat în partid. „E o problemă care ține de ce este mai bine din punct de vedere epidemiologic, dacă pot fi organizate în condiții de siguranță sau nu. Alegerile locale au fost destul de bine organizate din punctul acesta de vedere, dar sănătatea românilor trebuie pusă pe primul loc”, a declarat Năsui.
La rândul său, Victor Ponta a spus încă de miercuri că susține amânarea, deși cu câteva zile înainte, când numărul cazurilor de infectare nu crescuse atât de mult, se pronunțase pentru alegeri la termen. “Nu vreau să punem sănătatea după interesul politic (…). Îmi doresc să facem alegeri parlamentare în momentul în care putem stăpâni situaţia sanitară. Aducem două amendamente: nu mai adoptăm în Parlament măsuri cu caracter financiar-bugetar şi parlamentarii să nu îşi mai primească salariile după momentul expirării mandatului. În acest fel demontăm minciunile şi propaganda (…) Cred că putem să punem în lege aceste două amendamente”, a afirmat Ponta.
Năsui a subliniat că și el susține cererea lui Ponta ca parlamentarii să nu mai primească indemnizații pe durata prelungirii mandatului. Totuși, este destul de greu de crezut că o astfel de idee ar putea fi pusă în practică, ținând cont de felul în care votează parlamentarii de obicei.
UDMR vrea consultări
În acest moment, PSD, care cere cu tărie amânarea alegerilor, ar avea o majoritate la limită împreună cu parlamentarii Pro România Social Liberală.
UDMR ar putea, de asemenea, ajuta la înclinarea balanței. Liderul Uniunii, Kelemen Hunor, a declarat pentru Europa Liberă că președintele Klaus Iohannis ar trebui să cheme partidele la consultări pe tema datei alegerilor.
„Am avut o discuție cu Marcel Ciolacu legată de proiectul de lege și întrebarea a fost ce facem dacă președinte întoarce legea în Parlament. Eu am spus că poziția noastră legată de lege nu se schimbă, Parlamentul trebuie să stabilească data alegerilor. Am votat acest proiect și îl vom vota și a doua oară”, a declarat Kelemen Hunor pentru Europa Liberă.
Cine ar câștiga și cine ar pierde
Consultatul politic Cristian Andrei, de la Agenția de Rating Politic, nu este de acord cu calculul făcut de PSD, potrivit căruia PNL se va eroda la guvernare, pentru că în acest moment avem prea multe necunoscute în ecuație.
„România are nevoie de o clarificare a raportului de forțe în Parlament și o de aceea o amânare va prelungi această incertitudine pe timp de criză. La nivelul șanselor partidelor, va introduce un element de imprevizibil pentru toți actorii, putere și opoziție. Dacă acum există o radiografie politică destul de clară după alegerile locale, în fiecare județ, pandemia va aduce multe necunoscute până în primăvară. Poate fi o evoluție sanitară proastă sau pozitivă, dacă ne vom apropia de un vaccin sau un tratament. În alte țări, criza sanitară nu a fost decontată neaparat politic, din contră. Calculul PSD, că Guvernul PNL se va eroda doar prin trecerea mecanică a timpului, este unul simplist”, declarat Cristian Andrei pentru România liberă.
Potrivit analistului, PNL e perceput drept câștigător al alegerilor locale, iar PSD va avea, la rândul său, o situație internă neclară, tensionată și peste 5 luni, adică în martie când ar urma să aibă loc scrutinul. În acel moment, s-ar putea ca PSD să nu mai conteze prea mult pe elanul propriilor primari care l-au ajutat recent, la locale. „În plus, o campanie prelungită, cu un sistem electoral proporțional, va crește probabil vocea și importanța partidelor mai mici, cele care au potențial să facă și să răstoarne viitoare alianțe”, a mai spus Andrei.
Procedura
Curtea Constituțională a publicat, miercuri, motivarea deciziei prin care a stabilit că legea prin care Parlamentul stabilește data alegerilor legislative este constituțională. Potrivit motivării, alegerile pot fi amânate cu trei luni, până în martie, dacă Parlamentul decide în acest sens. De asemenea, CCR spune că odată intrată în vigoare legea (după promulgare), Hotărârea de Guvern prin care executivul a stabilit deja data alegerilor și calendarul își încetează efectul.
Legea declarată constituțională de către CCR se află acum pe masa președintelui Klaus Iohannis care trebuie să decidă dacă o promulgă sau dacă o trimite la reexaminare în Parlament. Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean susține că alegerile parlamentare s-ar putea desfăşura la data stabilită inițial – pe 6 decembrie – dacă preşedintele Klaus Iohannis trimite la reexaminare legea adoptată de Parlament şi dacă Parlamentul nu adoptă un nou act normativ până la data scrutinului.
Astfel, daca președintele trimite legea la reexaminare, felul în care ar curge termenele ar putea influența data alegeri. “Legea încă nu a intrat în vigoare. Este la preşedinte, preşedintele are la dispoziţie 10 zile pentru promulgare sau mai are la dispoziţie să ceară Parlamentului reexaminarea legii. Dacă legea intră în vigoare înainte de 6 decembrie, se schimbă totul, totul se resetează. Dacă preşedintele ţine legea 10 zile şi în data de 24 octombrie trimite legea în Parlament, Parlamentul se poate mobiliza să o adopte foarte repede şi atunci preşedintele nu mai are decât 10 zile la dispoziţie din nou să o publice. Deci, e cam la mâna preşedintelui toată povestea”, a explicat Augustin Zegrean, pentru Agerpres.
Zegrean a mai declarat însă pentru Libertatea că termenul de amânare a alegerilor nu este corect pentru că acestea pot avea loc în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului deputaților și senatorilor. Deci amânarea alegerilor are loc în altfel de situații, iar în acest moment nu este cazul să ne referim la o amânare a agerilor.
Fostul președinte al CCR a mai arătat că vorbim despre prelungirea de drept a mandatelor atunci când țara ar intra într-una dintre stările de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. Dacă ar fi cazul, după ieșirea din această stare – ar fi obligatoriu să se organizeze alegeri în termen de trei luni.
Acesta a mai spus că CCR a analizat legea doar din punct de vedere al conformității cu Legea fundamentală, însă din punct de vedere pragmatic ar fi fost mai bine ca data alegerilor să fie stabilită de Guvern, pentru că Guvernul este organizatorul alegerilor. Pe de altă parte, el a susținut ideea ca alegerile să aibă loc pe 6 decembrie de această dată, așa cum a stabilit Executivul, pentru procesul de organizare este deja într-un stadiu avansat.
Potrivit Constituției, Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
