Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Declasificarea protocoalelor, la mâna Guvernului

Declasificarea protocoalelor, la mâna Guvernului

Declasificarea protocoalelor, la mâna Guvernului

Curtea Constituţională a declarat neconstituţională legea privind declasificarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI şi instituţiile judiciare. Declasificarea respectivelor protocoale trebuie să se facă prin Hotărâre de Guvern, nu prin lege adoptată de Parlament.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Curtea Constituțională (CCR) a admis, miercuri, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis, ale PNL-USR şi ale ÎCCJ cu privire la neconstituţionalitatea unor aspecte cuprinse în Legea privind declasificarea unor documente, respectiv declasificarea hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor cu SRI.

Judecătorii Curţii au decis, cu unanimitate de voturi, că decizia privind declasificarea protocoalelor și a hotărârii CSAT din 2005 trebuie să fie făcută nu printr-un proiect de lege adoptat de către Parlament, ci printr-o hotărâre a Guvernului.

Din acest motiv, judecătorii CCR nu au mai judecat legea pe fond, rezumându-se la o soluție legată de provedură: decizia este la latitudinea Guvernului. ”Curtea a reținut că actul normativ criticat este de natură a contraveni dispozițiilor art.1 alin.(4) din Constituție referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competență a autorității executive, singura autoritate publică cu atribuții în organizarea executării legilor. În raport de această soluție, care vizează legea în ansamblul său, Curtea nu a mai analizat celelalte critici de neconstituționalitate formulate”, se afirmă în comunicatul CCR.

 

Ce a votat Parlamentul

Actul normativ a fost adoptat pe 14 noiembrie de Parlament, fiind inițiat de președinții celor două Camere Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu. Propunerea legislativă vizează declasificarea Hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi toate documentele care conţin informaţii clasificate în baza acesteia.

În plus, de la data intrării în vigoare  legii, urmau să fie desecretizate toate protocoalele şi acordurile de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului român - Serviciul Român de Informaţii (SRI), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ).

De asemenea, se desecretizează toate planurile de cooperare realizate de DNA și SRI în baza Protocolului din  februarie 2009. Actul normativ prevede că de la data intrării în vigoare a legii „încetează efectele juridice ale documentelor” amintite.

Iniţiativa legislativă mai stipulează că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru ”constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit”.

„Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei” - este o altă prevedere.

 

Trei contestații

 Președintele Klaus Iohannis a sesizat CCR cu privire la această lege motivând că, ”prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ”, contravine unor norme şi principii constituţionale. El a solicitat Curţii să constate că legea, care i-a fost transmisă pentru promulgare pe 21 noiembrie, este neconstituţională în ansamblu.

În cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, Instanţa supremă arăta că, potrivit deciziei CCR 619/2016, legea trebuie să întrunească cele trei cerinţe de calitate: claritate, precizie şi previzibilitate. Senatorii PNL şi USR susţineau că propunerea legislativă a fost dezbătută şi adoptată conform procedurii de adoptare a legilor ordinare, deşi aceasta cuprinde dispoziţii care făceau necesară şi impuneau adoptarea sa sub forma unei legi organice.

 

Comentarii

loading...