Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto:  Mihai Diac

Foto: Mihai Diac

Diplomatul Teodor Meleșcanu, omul regimului Ceaușescu

Actualul președinte al Senatului, Teodor Meleșcanu, este unul dintre cei mai longevivi politicieni români, având o carieră în acest domeniu atât înainte, cât și după anul 1989.

Mihai Diac 0 comentarii

La 30 de la ani de la Revoluția Română, Teodor Meleșcanu este al doilea om în ierarhia statului român, întrucât deține funcția de președinte al Senatului.

Ce-i drept, cariera lui Meleșcanu înainte de 1989 a fost mai discretă. Se știe că Teodor Viorel Meleșcanu (78 de ani) a absolvit Facultatea de Drept din București, este diplomat de carieră și a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe încă din anul 1966, adică chiar din primii ani ai regimului Ceaușescu.

În ultimii ani ai comunismului, Meleșcanu a fost secretar II la Misiunea Permanentă a României de la Geneva, iar în decembrie 1989 era secretar I la Departamentul Securitate Internaţională şi Dezarmare din MAE.

De pe această poziție, Teodor Meleșcanu participa, la data de 20 decembrie 1989, ca reprezentant al României comuniste, la reuniunea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Atitudinea din acel moment al lui Teodor Meleșcanu este dezvăluită de un raport al Departamentului de Stat al SUA, recent desecretizat, făcut public de jurnalistul canadian Stanley Tromp.

Foto: www3.telus.net

 

În acest document, publicat pe site-ul www3.telus.net, se relatează că diplomatul Meleșcanu s-ar fi opus, la reuniunea OSCE din 20 decembrie 1989, să se păstreze un moment de reculegere în memoria victimelor de la Timișoara.

Astfel, conform unui raport înaintat de misiunea diplomatică a SUA la Viena către Departamentul de Stat american, Teodor Meleșcanu s-a opus în mod "dur" la propunerea, formulată de Austria, privind păstrarea unui moment de reculegere în memoria victimelor represiunii de la Timișoara și a susținut că informațiile referitoare la această represiune sunt doar “presupuse evenimente” (“alleged events”) sau “relatatări de presă neconfirmate” (“unconfirmed press reports”).

„La criticile venite din toate părțile, Meleșcanu, din partea României, a afișat o atitudine lipsită de emoție, dură. Inițial a blocat consensul la propunerea Austriei, privind păstrarea unui moment de reculegere în memoria victimelor de la Timișoara (ambasadorul Republicii Federale Germania, Joetze, a trecut peste aceasta incluzând momentul de reculegere în propria lui intervenție de la tribună). Actualul președinte al Senatului susține că dezvăluirile jurnalistului canadian referitoare la incidentul diplomatic de la Viena, din 20 decembrie 1989, sunt eronate.

”Este o aiureală. Ceea ce am spus, și ar trebui să fie și pe înregistrare, este că sunt într-adevăr informații de presă și că dacă s-a întâmplat o represiune sângeroasă, așa cum spun acele informații, cei vinovați trebuie să fie trași la răspundere”, a declarat Teodor Meleșcanu, citat de ziarul Libertatea. Meleșcanu mai susține că în realitate, la OSCE ”nu a fost un moment de reculegere”.

Declarațiile de acum ale lui Meleșcanu nu par însă convingătoare. O poziție dură împotriva acestuia a exprimat deputatul USR Iulian Bulai.

”Ce blestem avem noi ca țară, ca până și ședința de comemorare a Revoluției și a eroilor din decembrie 1989, să fie condusă de către comunistul Teodor Meleșcanu, acum președinte al Senatului?”, s-a întrebat, retoric, Iulian Bulai.

Teodor Meleșcanu a recunoscut, totuși, că o asemenea controversă a avut loc la o reuniune a OSCE – Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, care la acel moment se numea CSCE.

Raportul trimis către Departamentul de Stat al SUA, citat de jurnalistul canadian Stanley Tromp, menționează că numeroși reprezentanți ai statelor europene condamnau modul brutal în care regimul Ceaușescu a reprimat manifestațiile de la Timișoara și îl calificau, în decembrie 1989, drept “ultimul regim dictatorial din Europa”.

Inclusiv Uniunea Sovietică, condusă de președintele Mihail Gorbaciov, s-ar fi arătat nemulțumită, în decembrie 1989, de atitudinea lui Nicolae Ceaușescu.

Comentarii

loading...