Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Dosarele penale ale magistraților, o problemă sistemică

Dosarele penale ale magistraților, o problemă sistemică

Dosarele penale ale magistraților, o problemă sistemică

Preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan, susţine că numărul mare de dosare penale cu magistraţi indică o problemă sistemică deosebit de gravă.

Eugen Pătrașcu 0 comentarii

Dana Gîrbovan solicită Inspecției Judiciare să verifice câte din autosesizările DNA în aceste cauze s-au finalizat cu condamnări. ”Numărul mare de dosare penale cu magistrați indică o problemă sistemică deosebit de gravă, ce a fost în mod nepermis ignorată sau minimalizată atât de Procurorul General, cât și de foști sau actuali membri CSM”, atrage atenția Gîrbovan. Drept exemplu al minimalizării problemei,  șefa UNJR a invocat declarațiile procurorului general Augustin Lazăr. ”Domnia sa precizase că în 2017 <>, a scris Dana Gîrbovan, pe Facebook.

Preşedintele UNJR transmite că şi alţi ”purtători de mesaje” au încercat să minimalizeze problema presiunii puse de procurori pe judecători prin dosare penale ţinute deschise chiar şi cu anii. ”Pe data de 24 august 2018 Inspecția Judiciară a comunicat o primă statistică, din care rezultă că: << în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, Direcţia Naţională Anticorupţie a soluţionat 1965 de cauze privind 3420 de magistraţi (2193 judecatori şi 1227 procurori); - la 30 iulie 2018, se aflau în curs de soluţionare la Direcţia Naţionala Anticorupţie 415 cauze vizând în total 474 de judecatori şi 346 de procurori”, reamintește șefa UNJR.

 

8% din dosarele DNA vizează magistrați

Preşedintele UNJR spune că a evitat după ce Inspecţia Judiciară a publicat informaţiile să facă aprecieri pe acest subiect, însă datele relevate ”privind mii de dosare cu magistraţi deschise şi aflate în lucru în perioada 2016 – mijlocul lui 2018, relevă însă, prin ele însele, o realitate de o gravitate cu adevarat îngrijorătoare”.

”În 2016, Ministerul Public, conform propriului raport de activitate, avea de soluționat 1.776.215 dosare, din care, conform datelor furnizate de către presă, 4.579 de dosare erau cu magistrați (cifra include și dosarele de la DNA). Aceasta înseamnă că dosarele cu magistrați reprezentau un procent de 0,26% din totalul dosarelor de soluționat de către Ministerul Public. DNA, în schimb, în 2016 a avut în lucru 12.353 dosare din care 1.041 erau de dosare cu magistrați, ceea ce reprezintă un procent de 8,43%”, menționează șefa UNJR. Tendința s-a păstrat și anul următor. ”În 2017, Ministerul Public avea de soluționat un număr total de 1.752.067 dosare, din care 4.034 dosare erau cu magistrați, ceea ce înseamnă că dosarele cu magistrați reprezentau 0,23%. DNA, în schimb, în 2017 a avut în lucru 11.234 dosare din care 866 erau dosare cu magistrați, ceea ce reprezintă un procent de 7,71%. Procentul e tot mare”, a comentat șefa UNJR.

 

Sesizări din oficiu

”Destule voci, inclusiv Procurorul General, justifică numărul mare de dosare cu magistrați pe motiv că cei nemultumiți de soluțiile din dosare fac plângeri penale împotriva judecătorilor sau procurorilor, argument în parte adevarat. Rămâne însă Inspecției Judiciare să verifice și să stabilească de ce în cazul dosarelor DNA durata soluționării unor astfel de plângeri este cu mult mai mare decat în cazul celorlalte parchete”, susţine Gîrbovan. Şefa UNJR avertizează că aspectul cel mai îngrijorător este numărul de sesizări din oficiu ale DNA făcute în dosarele cu magistraţi. ”Astfel, în 2016, conform raportului de activitate al DNA, au fost 742 de sesizari din oficiu. Dintre acestea, conform datelor furnizate de presă, 84 au fost sesizari din oficiu privind magistrați judecători sau procurori. Aceasta înseamnă un procent de 11,32%. În 2017, din totalul de 612 sesizări din oficiu la DNA, 70 de sesizari au privit dosare cu magistrați, ceea ce înseamnă un procent de 11,44%”, a emnționat Gîrbovan. ”Procentul foarte mare de sesizări din oficiu privindu-i pe magistrați ar trebui să dea fiori reci oricărei persoane preocupate cu adevarat de starea justiției. Această cifră trebuie verificată de Inspecția Judiciară prin prisma soluțiilor pronunțate în final de către instanță, pentru a vedea câte dosare în care DNA s-a sesizat din oficiu s-au finalizat prin condamnări”, potrivit sursei citate.

 

Cum pot fi folosite dosarele care trenează

Dana Gîrbovan reiterează informaţiile apărute în spatiul public, precum acelea că procurori sau judecători ce au ocupat funcţii importante, cu rol decizional în sistemul judiciar, sau ce au avut în lucru dosare importante au fost cercetaţi vreme îndelungată, ani de zile, de către DNA, pentru ca în final dosarele să fie clasate sau instanţele să pronunţe soluţii de achitare, precum cazul Bălan, ”lotul” Bîrsan, cazul fostul procuror general Tiberiu Niţu, al judecătorilor de la Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea, cazurile Mariana Alexandru sau Oana Schmidt Hăineală şi mulţi alţii. ”Avem o imagine mai clară a dimensiunii problemei generate de această practică a DNA, ce a reprezentat în mod real o ameninţare la adresa independenţei justiţiei”, susține Gîrbovan.

”Înființarea noii <<Secții de investigare a infracțiunilor din justiție>> nu este o soluție uzuală, însă ea vine ca răspuns la o problema pe care sistemul a ales sa o țină ascunsă sub preș. Așa cum am mai spus, acesta este și motivul pentru care nici unul dintre cei ce contesta Secția nu au venit cu propuneri alternative la aceasta. Și nu au venit pentru că asta ar fi însemnat să recunoască existența unor probleme grave, pe care au ales însă de ani de zile să le ascundă sau minimalizeze, așa cum, de altfel, unii încearcă să o facă și acum”, conchide preşedintele UNJR.

 

Comentarii

loading...