13.7 C
București
marți, 26 martie 2024
AcasăPoliticăDragnea și Tăriceanu îi răspund lui Juncker, după ce acesta a pus...

Dragnea și Tăriceanu îi răspund lui Juncker, după ce acesta a pus în discuție reforma Justiției

Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu califică drept “cel puţin surprinzătoare” preocupările exprimate de Juncker și Timmermans privind lipsa de transparenţă şi de consens mai larg în dezbaterea despre legile Justiţiei, dar şi referitoare la modificarea codurilor penale în România.

În scrisoarea comună publicată miercuri, cei doi lideri politici români reamintesc că Guvernul precedent, condus de Dacian Cioloş, a modificat Codul Penal şi Codul de Procedură Penală prin Ordonanţă de Urgenţă.

“În acest context, preocupările exprimate de Comisie sunt cel puţin surprinzătoare, mai ales că această preocupare pentru transparenţă şi consens nu s-a manifestat din partea Comisiei atunci când, guvernul precedent, condus de domnul Dacian Cioloş, a modificat, pe 18 mai 2016, 13 articole din Codul penal şi 101 articole din Codul de procedură penală, prin ordonanţă de urgenţă, fără nicio dezbatere publică şi fără acordul sau măcar consultarea Consiliului Superior al Magistraturii şi a asociaţiilor profesionale din domeniu. Din acest motiv, diferenţa diametral opusă a atitudinii reprezentanţilor Comisiei în două momente esenţiale privind dezbaterile din România pe tema Justiţiei nu poate fi pusă decât pe seama modului în care a fost informată Comisia de către diversele surse din mediul românesc”, se arată în scrisoare.

Documentul citat menţionează că România are obligaţia ca, până la finalul lunii martie, să transpună Directiva UE privind consolidarea prezumţiei de nevinovăţie.

“La fel de surprinzătoare sunt, din punctul nostru de vedere, şi preocupările Comisiei cu privire la discuţiile din Parlamentul României asupra modificării Codului Penal şi a Codului de procedură penală, în condiţiile în care România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene are obligaţia ca, până la finalul lunii martie, să transpună în legislaţia naţională prevederile Directivei UE 2016/343 privind consolidarea prezumţiei de nevinovăţie şi ale dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale”, se susţine în document.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului au mai argumentat necesitatea modificării Codului Penal şi a celui de Procedură Penală prin faptul că acestea cuprind prevederi “ce au dat naştere abuzurilor sancţionate de CEDO”.

“De asemenea, jurisprudenţa CEDO ne obligă să procedăm la revizuirea responsabilă a acelor prevederi penale ce au dat naştere abuzurilor sancţionate de CEDO”, se mai arată în scrisoarea citată.

Totodată, Dragnea şi Tăriceanu au precizat că dezbaterea este în stadiul incipient şi amendamentele se referă la principiile Directivei europene.

“Deşi dezbaterea este încă într-un stadiu incipient, vă informăm că toate amendamentele propuse până în acest moment au fost izvorâte din principiile enunţate în acea Directivă. Dezbaterile parlamentare care urmează se vor bucura de aceeaşi transparenţă şi deschidere la dialog ca şi în cazul legilor privind sistemul judiciar”, au subliniat cei doi oficiali români.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului au precizat, de asemenea, că mai multe articole din aceste legi au fost declarate neconstituţionale şi Parlamentul are obligaţia de a amenda legislaţia.

“In acelaşi timp, considerăm că cei care au informat Comisia cu privire la modificările celor două coduri în materie penală, respectiv procesual penală ar fi trebuit să prezinte şi deciziile Curţii Constituţionale prin care mai multe articole din aceste legi au fost declarate neconstituţionale, fapt care atrage obligaţia Parlamentului de amenda legislaţia în acord cu deciziile Curţii, care sunt definitive şi obligatorii. Ar fi nefiresc şi contrar principiilor europene să se susţină că aceleaşi prevederi legale care reglementează activitatea justiţiei sunt în conformitate cu principiile europene într-o multitudine de state membre ale Uniunii Europene, dar că încalcă independenţa justiţiei în România”, au mai susţinut cei doi oficiali români, în scrisoarea citată.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

FOTO. Schimbări de design și butoane noi. Cum ar putea arăta iPhone 16

Nici bine nu a trecut febra iPhone 15, căci Apple deja pregătește următorul model, iPhone 16. Potrivit informațiilor apărute în spațiul online, se pare...

Andy Murray, accidentare gravă la gleznă! Fostul lider mondial se va retrage la finalul acestui sezon

Fostul lider mondial Andy Murray a suferit o accidentare gravă la gleznă în timpul partidei pierdute cu Tomas Machac în turul al treilea al...

Liberalii Nicu Bitea și Cosmin Șandru, achitați de ICCJ în faimosul proces cu deputatul AUR, Titi Stancu

După doi ani și jumătate de la plângerea făcută de parlamentarul AUR Titi Stoica împotriva domnilor Nicu Bitea și Cosmin Șandru, din PNL Timiș,...
Ultima oră
Pe aceeași temă