Curtea Constituţională (CCR) a amânat, ieri, discuţiile asupra sesizărilor de neconstituţionalitate a legii pentru modificarea Codului Penal depuse de preşedintele Klaus Iohannis, de PNL, PMP, USR şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Discuțiile au fost amânate pentru 16 octombrie, judecătorii CCR motivând că au nevoie de timp. Livia Stanciu, judecătorul raportor, nu a finalizat raportul pe baza căruia colegii săi trebuie să ia o decizie.
Proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat în sesiunea extraordinară a Parlamentului de către plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu 167 de voturi ”pentru”, 97 de voturi ”împotrivă” şi 19 abţineri, în condiţiile în care erau necesare minimum 165 de voturi favorabile. Printre cele mai importante modificări la Codul penal se numără redefinirea abuzului în serviciu, infracțiunea pentru care liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman.
Dacă legea ar intra în vigoare, Dragnea ar putea beneficia de principiul legii penale celei mai favorabile. Între timp, vinerea trecută, completul de trei judecători de la ÎCCJ Curte a motivat sentința prin care l-au condamnat pe Liviu Dragnea la trei ani şi jumătate cu executare pentru instigare la abuz în serviciu. În aceste condiții, poate începe apelul în acest dosar la completul de cinci judecători. DNA a făcut recurs la sentința de trei ani și jumătate de închisoare dată de Înalta Curte, cerând o pedeapsă mai mare, de șapte ani de închisoare.
Val de contestații
Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, în 25 iulie, CCR asupra legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. În sesizarea către CCR, preşedintele arăta că ambele legi au fost adoptate de Parlament cu încălcarea Constituţiei şi conţin mai multe prevederi neconstituţionale.
Legea de modificare a Codului penal a fost atacată la CCR şi de către ICCJ, PNL, PMP şi USR. Au fost atacate la CCR peste 30 de articole, dar şi proiectul de lege în integralitate, criticând modificarea articolului 297 din Codul penal privind abuzul în serviciu şi abrogarea articolului 298 privind neglijenţa în serviciu.
Tot în 5 iulie, legea a fost atacată la CCR de către instanţa supremă. În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, judecătorii afirmau că introducerea condiţiei ca fapta să fie săvârşită pentru sine sau o rudă apropiată restrânge ”semnificativ sfera de aplicare a normei de incriminare”. În sesizarea trimisă CCR, ICCJ făcea referire la zeci de articole care ar fi neconstituţionale.
