Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Excluderi, marginalizări, demisii. Cum își devorează partidele foștii premieri

Excluderi, marginalizări, demisii. Cum își devorează partidele foștii premieri

Patru dintre ultimii cinci premieri ai PSD nu mai fac parte din acest partid, în urma unor excluderi sau demisii. Călin Popescu Tăriceanu, singurul premier liberal de după 1989, nu mai face parte din PNL.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Funcția de prim-ministru este una dintre cele mai importante în sistemul politic românesc. Deținătorii acestei funcții împart fondurile guvernamentale, ceea ce le consolidează puterea politică pentru că au posibilitatea să își răsplătească fidelii. De multe ori, însă, pierderea postului echivalează și cu pierderea influenței din partid, urmată de marginalizare, excludere sau demisie.

Cel mai recent exemplu îl vizează pe fostul premier PSD Mihai Tudose, care a demisionat din PSD pentru a se înscrie în Pro România, partid condus de un alt fost premier, Victor Ponta. Mihai Tudose și-a justificat mutarea, afirmând că a constatat cu tristeţe că o parte din actuala echipă de conducere a PSD a înlocuit agenda publică cu agende personale.

 

Tudose, în dizgrație

”Chiar şi în cele mai grele momente prin care a trecut PSD am avut speranţa că lucrurile se vor îndrepta. Astăzi, această speranţă a dispărut după ce în ultimul an am constatat cu tristeţe că o parte din actuala echipă de conducere a partidului a înlocuit agenda publică cu agende personale, că orice încercare de dialog şi dezbatere internă a problemelor reale ale României nu este luată în seamă”, a susținut Mihai Tudose, după 27 de ani petrecuți în PSD.
Conflictul dintre Mihai Tudose și Liviu Dragnea este mai vechi, datând din toamna anului 2017, când Tudose era încă premier. Tensiunile au fost declanșate de solicitarea lui Mihai Tudose ca Sevil Shhaideh (Dezvoltare) și Rovana Plumb (Fonduri Europene) să părăsească guvernul, pe fondul acuzațiilor aduse de DNA. Shhaideh și Plumb au demisionat, dar Liviu Dragnea nu a trecut cu vederea debarcarea celor două. Pe Dragnea l-a deranjat în special plecarea din Guvern a lui Sevil Shhaideh, una dintre persoanele sale de încredere. Picătura care a umplut paharul a fost scandalul dintre Mihai Tudose și ministrul de Interne Carmen Dan, o altă persoană de încredere a lui Dragnea. O dispută privind șefia Poliției a degenerat, iar Mihai Tudose a cerut demisia lui Carmen Dan din Guvern, acuzând-o că a mințit în privința existenței unui înlocuitor la șefia Poliției. Pe 15 ianuarie 2018 Mihai Tudose și-a anunțat demisia din funcția de premier, după ce conducerea PSD i-a retras sprijinul politic.

 

Precedentul Năstase

Primul fost premier care și-a pierdut calitatea de membru PSD a fost Adrian Năstase. Anunțul a fost făcut, la vremea respectivă, chiar de liderul PSD de atunci, Victor Ponta, promovat în politică de Adrian Năstase. Nu a fost o excludere, ci o aplicare a statutului PSD. ”În conformitate cu statutul nostru, Adrian Năstase şi-a pierdut calitatea de membru de partid când a primit decizia finală. Eu respect decizia instituţiilor, dar vorbim despre un moment dificil pentru mine şi pentru partid. Împreună cu Adrian Năstase am intrat în NATO şi am încheiat negocierile cu Uniunea Europeană; ne aducem aminte de multe momente pozitive. Condamnarea pentru finanţarea ilegală a partidului, în timpul campaniei electorale, există şi în alte ţări europene. Probabil, modalitatea de finanţare a campaniilor electorale este o problemă în toate democraţiile”, a spus Ponta.
Peste câțiva ani, în iunie 2017, Victor Ponta avea să își piardă, la rândul său, calitatea de membru PSD la pachet cu Sorin Grindeanu. Scandalul s-a produs pe fondul tensiunilor dintre Sorin Grindeanu, la acea vreme premier, și liderul PSD Liviu Dragnea. După scandalul provocat de Ordonanța 13, Grindeanu a evitat să mai opereze modificări ale legilor justiției, așa cum dorea Liviu Dragnea.

 

Ponta și Grindeanu, excluși

În iunie 2017, conducerea PSD i-a retras lui Grindeanu sprijinul politic, dar acesta a refuzat să își dea demisia din funcția de premier, deși pierduse susținerea partidului care l-a propulsat.

Mai mult, Grindeanu a apelat la fostul premier Victor Ponta, intrat și el în conflict cu Liviu Dragnea. Grindeanu l-a numit pe Ponta secretar general al Guvernului. Între timp, conducerea PSD a inițiat o moțiune de cenzură împotriva lui Sorin Grindeanu. Moțiunea de cenzură a fost aprobată de Parlament și Grindeanu și-a pierdut postul de premier. Ulterior, atât Grindeanu, cât și Ponta au fost excluși din PSD. Însă, ulterior, soarta celor doi a fost diferită. Victor Ponta a continuat războiul cu Liviu Dragnea, criticându-l sistematic pe liderul PSD. Mai mult, partidul lui Ponta, Pro România, are acum 18 parlamentari, majoritatea racolați de la PSD. Racolările operate de Victor Ponta au lăsat PSD și ALDE fără majoritate în Camera Deputaților. Pentru aprobarea proiectelor de lege, PSD și ALDE trebuie să negocieze cu UDMR.

 

Tăriceanu a părăsit PNL cu scandal

După decembrie 1989, PNL a avut un singur premier – pe Călin Popescu Tăriceanu, între 2004 și 2008. Theodor Stolojan a fost premier între 1991 și 1992, dar la acea dată el nu era membru PNL. Tăriceanu nu mai este astăzi membru PNL.

Călin Popescu Tăriceanu a demisionat din PNL în februarie 2014, după ce apăruseră informații neoficiale potrivit cărora urmează să fie exclus din partid. Călin Popescu Tăriceanu a intrat în conflict cu președintele de atunci al PNL, Crin Antonescu. La vremea respectivă, conducerea PNL decisese ieșirea partidului din alianța de guvernare cu PSD, în timp ce Tăriceanu se opunea ruperii USL. După decizia conducerii PSD, Tăriceanu s-a deplasat la guvern, pentru a discuta cu premierul PSD Victor Ponta despre menținerea USL. Gestul lui Tăriceanu a provocat controverse în partid, pentru că nu avea mandat pentru negocieri din partea conducerii PNL. Călin Popescu Tăriceanu a încercat să revină în PNL, înainte de fuziunea cu PDL, dar Crin Antonescu a blocat tentativa. Ulterior, Tăriceanu și-a format propriul partid.

În anul 1990, Călin Popescu Tăriceanu s-a numărat printre membrii fondatori ai Partidului Național Liberal. El a fost ales, de mai multe ori, vicepreședinte al PNL, fiind și ministru al Industriei în Guvernul Victor Ciorbea. După câștigarea alegerilor prezidențiale de către Traian Băsescu, acesta din urmă l-a desemnat pe Popescu Tăriceanu ca prim-ministru pentru a forma un guvern și pentru a obține majoritatea în Parlament. La data de 28 decembrie 2004, guvernul format de Călin Popescu Tăriceanu a fost votat de Parlament cu 265 de voturi pentru și 200 împotrivă și a fost învestit, iar Tăriceanu a devenit noul prim-ministru al României. Tăriceanu a fost președinte al PNL între 2004 și 2009, când a fost învins de Crin Antonescu în competiția pentru șefia partidului.

Comentarii

loading...