Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Grațierea, plimbată între Guvern și Parlament

Grațierea, plimbată între Guvern și Parlament

Grațierea, plimbată între Guvern și Parlament

Liviu Dragnea vrea ca Guvernul să aprobe o ordonanță de urgență privind grațierea și amnistia faptelor de corupție. Călin Popescu Tăriceanu ar prefera ca subiectul să fie dezbătut de Parlament.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Preşedintele Klaus Iohannis a invitat-o, astăzi, la Palatul Cotroceni, pe prim-ministrul Viorica Dăncilă, a anunţat Administraţia Prezidenţială. Întâlnirea vine în contextul în care în spaţiul public au apărut informaţii că Executivul vrea să adopte o ordonanță de urgență pentru graţiere şi amnistie.

Ieri, Guvernul s-a reunit în ședință fără ca pe agendă să se afle vreun act normativ referitor la grațiere și amnistie. La începutul ședinței de guvern, premierul Viorica Dăncilă nu a făcut nicio referire la acest subiect, enumerând acte normative pe alte teme. Executivul va fi convocat, joi, într-o nouă şedinţă la Palatul Victoria. Ar fi ultima săptămână în care Cabinetul Dăncilă ar putea emite ordonanţe de urgenţă, joi fiind ultima zi a sesiunii extraordinare, nemaifiind necesară convocarea Parlamentului pentru o adoptare ulterioară. Dacă Guvernul ar aproba o ordonanță de urgență după data de 19 iulie, Parlamentul ar trebui convocat în termen de cinci zile. Liderul PSD Liviu Dragnea le-a cerut parlamentarilor să își lase telefoanele deschise pentru eventualitatea că va fi nevoie de ei în Legislativ.

De altfel, lipsa ordonanței de pe ordinea de zi de ieri fusese anunțată de liderul PSD Liviu Dragnea. ”I-am întrebat pe doamna premier şi pe domnul ministru al Justiţiei dacă există vreo intenţie de adoptare a unei ordonanțe de urgență de graţiere pentru şedinţa de Guvern de mâine (marţi - n.r.). Amândoi au infirmat aceste zvonuri apărute în spaţiul public”, se arată în mesajul transmis de Liviu Dragnea Digi24.

 

Varianta PSD

Însă, asigurările lui Dragnea s-au referit punctual la ședința de ieri și nu echivalează cu închiderea discuțiilor pe această temă.  Potrivit unor surse din coaliție, confruntat cu refuzul lui Călin Popescu Tăriceanu de a sprijini ordonanța de urgență, Dragnea i-ar fi propus acestuia o variantă de compromis. În scenariul PSD, proiectul ar urma să fie inițiat de Ministerul de Interne, condus de Carmen Dan și nu de Ministerul Justiției, condus de Tudorel Toader, propus în funcție de Tăriceanu. În acest fel, se pot traduce afirmațiile ministrului Justiției potrivit cărora nu există niciun astfel de proiect la ministerul pe care îl conduce. Chiar și așa, ar fi nevoie de un aviz de legalitate de la Ministerul Justiției. În varianta PSD,  Tudorel Toader ar urma să își delege atribuțiile către Mariana Moț, secretar de stat sprijinit de PSD, care va aviza proiectul. Ordonanța s-ar prezenta în Guvern, miniștrii ALDE prezenți s-ar opune, pentru a salva aparențele, iar premierul Dăncilă ar decide aprobarea actului normativ. ”Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe în prezența majorității membrilor săi. Hotărârile și ordonanțele se aprobă prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărește primul-ministru”, prevede Legea de organizare a Guvernului. Pe scurt, elementul esențial al planului este ca Toader să își delege atribuțiile către Mariana Moț.

 

Varianta ALDE

Potrivit unor surse din ALDE, Călin Popescu Tăriceanu este sceptic față de acest scenariu și crede că subiectul ar trebui discutat, mai degrabă, de Parlament. Însă, o asemenea variantă este de durată și nu corespunde planurilor lui Liviu Dragnea. Liderul PSD a fost condamnat, recent, la trei ani și jumătate cu executare pentru abuz în serviciu, decizia nefiind defintivă. Parlamentul, reunit în sesiune extraordinară, a modificat definiția abuzului în serviciu din Codul penal în favoarea lui Liviu Dragnea. Însă, actul normativ a fost contestat la Curtea Constituțională (CCR), care se va pronunța abia în 17 septembrie. O ordonanță de urgență privind amnistia și grațierea unor fapte de corupție, printre care și abuzul în serviciu,  ar intra în vigoare imediat. În schimb, Tăriceanu nu simte nicio presiune, el fiind achitat în primă instanță în dosarul în care este acuzat de mărturie mincinoasă. Liderul ALDE vrea să candideze la prezidențialele din 2009 și își propune să evite implicarea în subiecte controversate.

 

Tăriceanu invocă modelul Năstase de grațiere

În acest context trebuie înțelese declarațiile lui Tăriceanu, care nu se opune total unui act normativ pe această temă, dar a invocat un exemplu din 2002, când a fost apobată o lege a grațierii de către Parlament, dominat și la aceea vreme de PSD. “Primul lucru pe care vreau să îl remarc este că această idee a unei amnistii şi a unei graţieri nu ar fi de neconceput. De ce? S-a mai făcut în România, e adevărat, cu foarte mulţi ani în urmă, 2002 sau 2003. O astfel de măsură trebuie analizată dacă este oportună sau nu. Unii spun că nu este oportună pentru că imediat se personalizeză discuţia şi se trece la evocarea numelor persoanelor care ar beneficia de o astfel de măsură. Ca să nu lungesc vorba, se spune . Suntem oare capabili să lăsăm această problemă de personalizare o clipă deoparte, nu o excludem din discuţie, şi abordăm puţin altfel problema?”, a declarat Tăriceanu.

Peste 1.000 de persoane au fost eliberate la finele anului 2002 şi începutul anului 2003 în baza unei legi de graţiere ce a fost adoptată de Parlamentul României, în care partid majoritar era PSD. Proiectul fusese inițiat de Guvernul condus de Adrian Năstase care era și președinte al PSD.  Legea a fost adoptată de Camera Deputaților în iunie 2002 și de Senat în septembrie 2002. În aceea perioadă, președinte al Camerei Deputaților era Valer Dorneanu, actualul șef al Curții Constituționale, iar președinte al Senatului era Nicolae Văcăroiu.

 

Mesajul lui Vâlcov

Darius Vâlcov, consilier al premierului Dăncilă, a fost cel care testat terenul, jucând cartea sincerității, în timp ce liderii PSD se întreceau în dezmințiri. Darius Vâlcov, condamnat pentru corupție la opt ani de închisoare în primă instanță, a declarat că ”un moment zero în anul Centenar ar fi un moment bun pentru toată lumea”, referindu-se la aministia penală. ”Depinde de primul ministru”, a adăugat Vâlcov.

Comentarii

loading...