Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Inflație de comisii parlamentare

Inflație de comisii parlamentare

Inflație de comisii parlamentare

În ultimul an, Parlamentul a înființat mai multe comisii speciale și comisii de anchetă. De multe ori, atribuțiile noilor structuri se suprapun peste cele ale comisiilor deja existente, din dorința de a răspunde unor comenzi politice.

Romulus Georgescu 0 comentarii

La nivel de Legislativ există două tipuri de comisii parlamentare – permanente și cele care au o activitate limitată în timp, comisii speciale sau de anchetă. Teoretic, comisiile permanente, înființate de-a lungul anilor, sunt suficiente pentru a acoperi toate domeniile în care Parlamentul acționează: 22 la Senat, 21 la Camera Deputaților, plus șase comisii comune.

Cu toate acestea, de la începutul actualei sesiuni parlamentare, majoritatea PSD-ALDE a înființat opt comisii speciale sau de anchetă. Președintele unei comisii parlamentare are un salariu cu 1.300 de lei mai mare, comparativ cu un parlamentar fără funcție, și are dreptul la cabinet, consilieri, secretară şi maşină de serviciu.

 

O ședință la două săptămâni

 

Din vara anului trecut, Parlamentul are o comisie specială pentru ”celebrarea Centenarului Marii Uniri şi a Războiului pentru întregirea neamului”. Comisia trebuie să asigure ”dimensiunea parlamentară”  a organizării evenimentelor prilejuite de celebrarea Centenarului, dar și controlul parlamentar asupra activităţilor Departamentului Centenar. Însă, Departamentul Centenar acționează în cadrul Ministerului Culturii și pentru monitorizarea activității acestuia Legislativul are deja două comisii de cultură, câte una în fiecare Cameră. În fruntea Comisiei speciale se află Ecaterina Andronescu (PSD), după ce a ratat numirea la Ministerul Educației și a pierdut șefia Comisiei de învățământ din Senat. Comisia a devenit cunoscută pentru lipsa de activitate din primele luni de zile. “Nu ni s-a aprobat spațiul și personalul. Teoretic, noi putem chema oficiali să încercăm să vedem ce se întâmplă cu Departamentul Centenar. Însă, unde o să ne întâlnim? Pe holul Parlamentului?”, a sintetizat situația Florin Roman (PNL), vicepreședinte al comisiei, acum câteva luni de zile. Între timp, lucurile s-au schimbat. “Avem ședințe cam o dată la două săptămâni. Ultima dată l-am audiat pe șeful Departamentului Centenar, ne-a explicat care sunt finanțările în fiecare județ. Ne-am întâlnit la Senat, la Comisia pentru învățământ, la doamna Andronescu, nu știu exact să vă zic mai multe amănunte despre cum s-a ales sala, eu sunt deputat”, a relatat Florin Roman.

 

O comisie cu rol neclar

 

Pe 11 octombrie anul acesta, Parlamentul a înființat un nou for – ”Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliu-lui Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019”. La Guvern există deja un Consiliu Interministerial pentru Pregătirea și Exercitarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Mai mult, în Legislativ există deja patru comisii care au legătură cu acest subiect. Senatul și Camera Deputaților au, fiecare, câte o o comisie de politică externă și una pentru afaceri europene.  Noua comisie ar urma să colaboreze cu Guvernul României și cu parlamentele statelor UE.

După ce șefa inițială a comisiei, Ana Birchall, a intrat în Guvernul Dăncilă, în fruntea forului a fost promovat, pe 7 februarie, Titus Corlățean. Președintele USR, Dan Barna, a cerut desființarea comisiei. ”Această comisie este, de fapt, cea mai pură și clară definire a termenului de sinecură. Ea s-a născut în octombrie anul trecut, a avut o singură ședință în care s-a numit președintele, după care nu s-a mai întâmplat nimic, este, în schimb, cea mai hăruită dintre comisiile din Parlament, având în administrare un buget de 12 milioane de lei pentru acest an. Ideal ar fi să desființăm această comisie”, a spus Barna.  Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a precizat că Guvernul va cheltui cele 12 milioane de lei, și nu comisia parlamentară.

Mai mult, secunzii lui Corlățean nu par să aibă pregătirea necesară în domeniu. Vicepreședintele Nicolae Neagu (PNL) a absolvit Facultatea de Mecanică, secția TCM Sibiu (1983). Potrivit CV-ului, el are și alte cursuri de pregătire la activ:  curs Tehnica Instalaţiei de Frânare - Wabco, Austria 1993, expert Tehnica Metalelor, Camera Exper-ţilor, Uniunea Europeană, 1998. Postul de secretar este deținut de Varujan Vosganian (ALDE), fost ministru al Economiei în guvernele Tăriceanu și Ponta. Vosganian a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Comerţ și Facultatea de Matematică a Universității din Bucureşti.   

 

Comisia pentru alegerile din 2009

În alte cazuri, comisiile speciale au fost înființate pentru a răspunde unui interes politic concret. Astfel, Parlamentul a înființat în mai 2015 Comisia specială de anchetă pentru ”verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial”. După opt luni de audieri, parlamentarii din comisia condusă de Oana Florea (PSD) au acuzat existența unor fraude la alegerile din 2009, afirmând însă în raport că nu au probe pentru o astfel de acuzație. În schimb, parlamentarii au sesizat Curtea Constituțională (CCR) legat de refuzul șefei DNA, Laura Codruța Kövesi, de a se prezenta în fața comisiei, iar CCR a dat dreptate Legislativului. Refuzul șefei DNA de a se prezenta în fața comisiei de anchetă s-a numărat printre capetele de acuzare la adresa șefei DNA, din analiza ministrului Justiției, Tudorel Toader, care a cerut revocarea Laurei Codruța Kövesi. Și o altă comisie specială, cea pentru arhiva SIPA, a cerut să o audieze pe Kövesi.

 

Graba strică treaba

 

Parlamentul a înființat, în septembrie 2017, Comisia specială pentru legile justiției, cu toate că atât Senatul, cât și Camera Deputaților au câte o comisie juridică, unde PSD și ALDE au majoritatea. Însă, înființarea unei comisii speciale, în frunte cu Florin Iordache (PSD), a avut darul să grăbească lucrurile. Prin folosirea acestei proceduri este nevoie de un singur raport – cel al comisiei speciale, pe când procedura clasică ar fi presupus dezbateri pentru rapoarte atât la Comisia juridică din Camera Deputaților, cât și de la cea din Senat. Curtea Constituțională (CCR) a găsit articole neconstituționale în toate cele trei legi ale justiției, iar discuțiile vor trebui reluate în comisia specială.

Recent, Legislativul a înființat o Comisie specială de anchetă a Serviciului de Protecție și Pază (SPP), deși, potrivit legii de organizare a instituției, controlul parlamentar este exercitat de comisiile de apărare.

 

ANRE

Prețul la energie, în planul doi

În septembrie anul trecut, Parlamentul a înființat Comisia de anchetă privind activitatea ANRE, condusă de Iulian Iancu (PSD). Și aceasta cu toate că, potrivit legii, raportul anual de activitate al ANRE  este analizat de patru comisii parlamentare: cele două comisii economice și cele două comisii de buget din Senat, respectiv Camera Deputaților.

Printre obiectivele comisiei se numără verificarea transpunerii în legislaţia secundară a obligaţiilor care decurg din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale, dar şi a modului în care aceasta a influenţat modificarea preţului energiei la consumatorul final. În octombrie, PSD a instalat un nou șef al ANRE, în persoana fostului deputat social-democrat Dumitru Chiriță. Încet, încet, comisia s-a îndepărtat de mandatul inițial, -
axându-se pe activitatea unor companii precum OMV Petrom.

Comentarii

loading...