Guvernul condus de premierul Calin Popescu Tariceanu si-a angajat, ieri, raspunderea in Parlament pentru proiectul de lege privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei.
Pachetul contine acte normative care se refera atat la reconstituirea proprietatii urbane, cat si la proprietatea funciara. In privinta imobilelor nationalizate, actualul Executiv doreste ca in materia aplicarii legilor din domeniul proprietatilor preluate in mod abuziv de regimul comunist sa prevaleze principiul restituirii in natura. Numai in cazul in care acesta nu se poate aplica din motive obiective – imobilele nu mai exista sau au intrat in circuitul civil – sa fie acordate masurile reparatorii in echivalent. Fata de legislatia in vigoare, o modificare importanta o constituie eliminarea exceptarii de la restituire a unor imobile nationalizate care gazduiesc sedii de partide, ambasade, institutii publice. Pentru proprietarii care nu vor primi imobile in natura, Guvernul va infiinta un fond pentru despagubiri – “Proprietatea”.
Modificarea legislatiei din domeniul proprietatii funciare vizeaza, printre altele, consacrarea regulii vechiului amplasament, cu respectarea atribuirilor in proprietate legale din perioada anterioara. De asemenea, un alt principiu se refera la restituirea terenurilor agricole la nivelul ultimei reforme agrare, efectuata in “spirit democratic” (Legea 187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare, respectiv anul 1948 in cazul padurilor).
Legile privind reforma in justitie vizeaza, potrivit Guvernului, introducerea unor modificari referitoare la cariera judecatorilor si procurorilor. A fost prevazuta interdictia de a fi numiti in functii de conducere pentru judecatorii si procurorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea.
De asemenea, nu pot fi numiti in functii de conducere judecatorii care au un interes personal care influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate sau impartialitate a atributiilor prevazute de lege. Premierul Calin Popescu Tariceanu sustine ca va fi asigurata independenta totala a judecatorilor si procurorilor, precum si mijloacele pentru ca ei sa-si poata apara acest statut. De exemplu, unui procuror nu i se mai poate lua un dosar pentru a bloca o ancheta. In schimb, procurorii pot sa conteste o decizie nedreapta a sefului ierarhic.
