Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Iohannis, pas cu pas spre referendum

Iohannis, pas cu pas spre referendum

Klaus Iohannis, pas cu pas spre referendum

Preşedintele Klaus Iohannis este hotărât să convoace referendumul pe justiţie în ziua alegerilor europarlamentare, susţin reprezentanţii societăţii civile. Printre susținătorii președintelui există, însă, și temerea că nu va fi întrunit pragul de validare de 30%.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Preşedintele Klaus Iohannis este hotărât să convoace referendumul pe justiţie în ziua alegerilor europarlamentare, susţin reprezentanţii societăţii civile, care s-au întâlnit cu şeful statului.

La ieşirea de la consultări, reprezentanții societății civile au precizat că, în momentul în care a început întâlnirea, preşedintele s-a aşezat şi a spus: ”Sunt hotărât să convoc referendumul”. Potrivit acestora, preşedintele este decis să convoace referendumul în ziua alegerilor europarlamentare. ”Noi ne-am dus să solicităm demararea acestui referendum. Am primit această veste bună că se va întâmpla. În mod cert. Nu aproape, nu posibil, ci va fi în mod cert în ziua alegerilor europarlamentare, pe 26 mai 2019”, a declarat Elena Ghioc, reprezenta ”Inițiativa România”.

”Primul lucru care m-a surprins este că președintele ne-a anunțat din capul locului că e hotărât să convoace referendum pe temele anunțate (justiție, anticorupție). Ne-a spus că deși acestea sunt cele mai vizibile, i se pare că problema de bază e de fapt guvernarea PSD și că asta afectează mai multe domenii”, a afirmat Elena Calistru, președinte al asociației Funky Citizens. Printre temele abordate s-a numărat pericolul de neîndeplinire a cvorumului sau faptul că nu e încă destul de clar dacă vom avea secții separate pentru referendum și pentru alegeri.

 

Implicarea PNL

Subiectul referendumului pe teme de justiție a fost și pe agenda întâlnirii pe care președintele Klaus Iohannis a avut-o, ieri, cu liderul PNL Ludovic Orban. Cei doi au analizat pericolul ca la referendum să nu fie întrunit pragul de validare de 30%, prevăzut de lege. Ludovic Orban a declarat că PNL este alături de preşedintele Klaus Iohannis şi susţine demersul acestuia privind convocarea unui referendum pentru justiţie.

”Probabil va fi un referendum despre cum trebuie să arate România şi cum trebuie să fie condusă România”, a spus Orban, afirmând că liberalii se vor implica pentru a asigura succesul demersului. Întrebat dacă un referendum pe justiţie este o temă importantă pentru România, Orban a spus: ”PNL este alături de preşedinte şi, odată ce va convoca referendumul, vom fi alături de preşedinte pentru a asigura succesul acestui referendum care, probabil, va fi un referendum despre cum trebuie să arate România şi cum trebuie să fie condusă România: de oameni corecţi, de oameni oneşti, de oameni cinstiţi sau să perpetuăm situaţia pe care şi-o doreşte PSD şi ALDE ca instituţiile României să fie conduse de oameni care sunt certaţi cu legea şi care sunt condamnaţi”.

Iohannis și Orban au avut şi marţea trecută o întâlnire pe acelaşi subiect, zi în care Iohannis a făcut anunţul că este „aproape” hotărât să declanşeze un referendum pentru data de 26 mai. Preşedintele PNL şi şeful statului au discutat şi atunci despre coordonarea strategiei la referendum.

 

Avantaje și dezavantaje

Potrivit Constituției, președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să își exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național. Pentru ca referendum să fie valabil, legea prevede un cvorum de 30%. Spre deosebire de referendumurile privind modificarea Constituţiei sau demiterea preşedintelui ţării, pentru cele consultative privind teme de interes naţional, aşa cum este cel pe care l-ar putea convoca preşedintele Klaus Iohannis, legea 3/2000 privind referendumul nu prevede explicit faptul că rezultatele sale sunt obligatoriu de pus în aplicare de legiuitori.

Cu toate acestea, o decizie a Curţii Constituţionale din 2012 menționează că Parlamentul sau Guvernul nu pot să emită legi şi norme care să contravină voinţei populare exprimate la un astfel de referendum, acest lucru încălcând Constituţia României.

Însă, pentru Klaus Iohannis organizarea unui astfel de referendum ar putea fi o formă de presiune la adresa Guvernului, în încercarea de a stopa adoptarea unor ordonanțe de urgență pe tema justiției. Ministerul Justiţiei a trimis spre avizare la Consiliul Superior al Magistraturii un proiect de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, precum şi un proiect privind completurile de cinci judecători ale instanţei supreme.

Pe de altă parte, suprapunerea discuțiilor despre situația din justiție cu campania pentru alegerile europarlamentare ar avea darul să dezavantajeze PSD, partidul care a operat cele mai multe modificări pe această temă.Totuși, există și un pericol pentru președinte, în cazul în care nu PNL va fi principalul beneficiar al referendumului. De un referendum pe această temă ar putea profita cel mai mult alianța dintre USR și PLUS, legitimându-l pe Dacian Cioloș, un posibil contracandidat al lui Klaus Iohannis la prezidențiale.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat  săptămână trecută, la o dezbatere organizată de Festivalul OneWorld, că este „aproape hotărât” să organizeze un referendum pe justiţie în ziua alegerilor europarlamentare din 26 mai.

 

Cum ar putea suna întrebarea

Senatorul PNL Alina Gorghiu a afirmat, ieri, că întrebarea la referendumul pentru Justiţie ar putea fi ”Vă doriţi ca persoanele condamnate să nu mai poată candida pentru funcţii publice în România?”, dar a adăugat că orice întrebări care se subsumează temelor care vizează lupta anticorupţie şi integritatea în funcţiile publice sunt ”perfect legitime”.

Comentarii

loading...