Actul normativ a fost adoptat cu 193 de voturi ”pentru”, un vot ”împotrivă” şi 14 abţineri şi va merge la preşedintele Iohannis pentru promulgare. Alături de PSD-ALDE a votat și UDMR, care săptămâna trecută a refuzat să susțină proiectul. Fără voturile UDMR, PSD și ALDE nu au majoritate în Camera Deputaților și nu pot adopta legile organice.
În urma unor negocieri, coaliţia PSD-ALDE a acceptat un amendament propus de UDMR potrivit căruia persoanele cu grad de handicap grav care au realizat o treime din stagiul complet de cotizare să beneficieze de pensie. Amendamentul UDMR a fost admis de plen, cu 215 voturi ”pentru”, și prevede că: ”Pensionarul este persoana care beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege şi a realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum şi persoanele încadrate în grad de handicap grav care au realizat o treime din stagiul complet de cotizare”.
De asemenea, UDMR a mai obținut promisiunea adoptării în regim de urgență a unui proiect de lege care va reglementa pensiile persoanelor cu dizabilități, dar și modificări pe viitor la legea adopției. Deputatul UDMR Andreea Csep a explicat că este vorba despre amendamentul care prevede includerea în stagiul asimilat concediului de acomodare oferit mamelor adoptive iar acesta va fi preluat într-o lege a adopțiilor.
Costuri bugetare
Proiectul de lege a fost realizat de Guvernul României iar potrivit expunerii de motive, impactul financiar al acestei legi va fi de 8,4 miliarde de lei în anul 2019, de 24,8 miliarde de lei în 2020, de 58 de miliarde de lei în 2021 şi de 81 de miliarde de lei în anul 2022. În total, peste 172 de miliarde de lei între 2019 și 2022. Guvernanții s-au arătat zgârciți cu informațiile despre finanțarea proiectului, precizând că sumele se adaugă cheltuielii anuale de 61,5 miliarde de lei. ”Impactul s-a determinat prin diferență față de cheltuielile cu pensiile aprobate pentru anul 2018, în sumă de 61,5 miliarde de lei. La venituri s-a avut în vedere creșterea încasărilor cu impozitul pe venit datorat majorării pensiilor în actualul regim de impozitare”, se afirmă în document. ”Sumele necesare se asigură, începând cu anul 2020, prin transfer de la bugetul de stat, prin bugetul MMJS, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat”, se menționează în documentul trimis de Guvern Parlamentului.
Proiectul prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie până în anul 2021, astfel: 2019 – 1.265 de lei, 2020 – 1.775 de lei, 2021 – 1.875 de lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie. Pensia va fi reprezentată de Numărul Total de Puncte înmulţit cu Valoarea Punctului de Referinţă (VPR). Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărţit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie. VPR va fi de 75 de lei în anul 2021. În proiectul de lege se precizează că nicio pensie în plată nu va scădea. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată.
Ce prevede proiectul
În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată.
Printre noutăţile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masteratului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, prevăzute de legislaţia în vigoare. Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.
Totodată, prin acest proiect este definit pensionarul ca fiind persoana care beneficiază de pensie de asigurări sociale şi a realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum şi nevăzătorii care au realizat 1/3 din stagiul complet de cotizare. În cadrul acestei categorii a fost nominalizat ca pensionar şi nevăzătorul, a cărui situaţie a fost reglementată, în condiţii specifice, determinate de situaţia fizică, motiv pentru care stagiul de cotizare necesar pensionării este mai mic decât stagiul minim de cotizare prevăzut de lege pentru asiguraţii sistemului public de pensii.
