„Soluțiile vor fi prezentate, poate și adoptate săptămâna următoare. Va fi o Ordonanță de Urgență de modificare a legii”, a declarat Tudorel Toader pentru hotnews.ro. Toader nu a explicat ce va conține exact ordonanța de urgență, după ce mai mulți juriști declaraseră că actul normativ nu se poate aplica retroactiv. Cu alte cuvinte, Guvernul poate introduce condiții pentru eliberarea unor pușcăriași de acum încolo, dar nu poate interveni în privința celor aproape 14.000 deja eliberați.
Ministrul Justiţiei s-a întâlnit luni cu premierul Viorica Dăncilă, pentru a-i prezenta rezultatele evaluării consecinţelor legii privind recursul compensatoriu şi posibilele soluţii de urmat. Ministrul Justiției a susținut în numeroase rânduri că el nu are nicio responsabilitate în privința acestei legi, care a intrat în vigoare după ce el a fost învestit în funcția de ministru, și că toate consecințele acestui proiect trebuie asumate de inițiatori – Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș.
Potrivit Administrației Națională a Penitenciarelor, 14.402 deținuți au beneficiat de prevederile legii recursului compensatoriu, 11.851 au fost eliberați condiționat, iar restul de 2.551 au fost eliberați la termen. Din totalul persoanelor puse în libertate, beneficiare ale prevederilor Legii 169/2017, 724 au revenit în penitenciar, reprezentând un procent de 5,02% din totalul beneficiarilor recursului compensatoriu. Potrivit unei statistici a Ministerului Justiției, din octombrie 2017 și până în noiembrie 2018, 188 de infractori eliberați din închisori în baza legii recursului compensatoriu s-au întors după gratii, după ce au comis din nou crime, violuri, fapte cu violențe și tentative de crime.
Traseul proiectului
Legea recursului compensatoriu a fost inițiată, în 2016, de ministrul Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună. Proiectul prevedea ca deținuților să li se scadă câte trei zile pe lună din pedeapsă dacă au stat într-un spațiu de sub trei metri pătrați de persoană. Prevederea fusese preluată dintr-o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit căreia norma minimă este de trei metri de suprafață pentru un deținut. Guvernul Cioloș nu a apucat să trimită proiectul în Parlament, pentru că la finalul anului 2016 i s-a încheiat mandatul. Proiectul a fost însușit de Guvernul PSD condus de Sorin Grindeanu și aprobat în ședința din 31 ianuarie 2017. Guvernul Grindeanu, prin intermediul ministrului Justiției Florin Iordache, l-a trimis Parlamentului în ianuarie 2017.
Ulterior, Comisia juridică a Senatului a aprobat un amendament propus de UDMR, potrivit căruia spațiul spațiul necorespunzător a fost redefinit prin creșterea suprafeței de la trei la patru metri pătrați per deținut. Legea a fost aprobată de Senat, după care a fost trimisă Camerei Deputaților, for decizional.
În cadrul Comisiei juridice a Camerei Deputaților, au fost aprobat mai multe amendamente provenite din partea deputaților PSD, ALDE, UDMR. Astfel, s-au acordat șase zile pe lună de reducere din pedeapsă, pentru condiții necorespunzătoare, față de trei cât prevedea proiectul trimis de Guvern. De asemenea, au fost redefinite ”condițiile necorespunzătoare”, adăugându-se o serie de condiții suplimentare pentru reducerea pedepsei.
Astfel, sunt considerate condiții necorespunzătoare: lipsa accesului la activități în aer liber, lipsa accesului la lumina naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație, lipsa temperaturii adecvate a camerei, lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază precum și a cerințelor de igienă, existenta infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție. Proiectul de lege și amendamentele Comisiei juridice au fost aprobate de Camera Deputaților cu voturile PSD, ALDE și UDMR.
Ulterior, legea a fost contestată de PNL și USR la Curtea Constituțională (CCR), dar contestația a fost respinsă. Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind recursul compensatoriu pe 14 iulie 2017.
