Liderul PSD Liviu Dragnea este de părere că ideea de cvorum inhibă prezenţa la vot la referendum şi spune că dacă nu ar exista un prag minim de prezenţă, numărul de oameni care ar vota ar fi mai mare, participând inclusiv cei care ar vota „Nu”. Precizările lui Liviu Dragnea vin în contextul în care referendumul pentru redefinirea familiei în Constituţie nu a fost validat din cauza prezenţei extrem de scăzute la vot, sub 30%, cât era necesar pentru validare. „Noi stăm agăţaţi de un număr ipotetic de oameni care ar putea fi prezenţi la un referendum, oricare ar fi el, în România. Ştim că sunt milioane de români în afara ţării cu drept de vot. Ideea de cvorum se dovedeşte că de fapt diminuează sau inhibă prezenţa la vot”, a declarat ieri Liviu Dragnea în Parlament, fiind prima sa reacţie de după referendumul pentru redefinirea familiei care a avut loc în weekend. De asemenea, liderul PSD a afirmat și că boicotul este pedepsit prin lege, deși nu există niciun act legislativ în vigoare în acest sens.
El i-a acuzat de manipulare pe cei care au spus că acest referendum a fost făcut în interesul partidului sau în interesul său, şi a subliniat că referendumul nu a fost asumat în niciun fel de PSD, partidul făcând doar ”o campanie de informare”. Întrebat dacă rezultatul referendumului a fost un eşec, aşa cum a afirmat Codrin Ştefănescu, Dragnea a spus că ar fi un eşec al celor care au votat „Da”, nu un eşec al partidului. „De ce ar fi un eşec? (…) Dacă este un eşec, este un eşec al celor care am votat cu da. în acelaşi timp, legea adoptată în Senat nu a fost votată doar de PSD şi ALDE”, a afirmat Dragnea.
Diferența dintre teorie și practică
Dincolo de afirmațiile de ieri ale liderului PSD, realitatea este cu totul alta. Încă din momentul în care Senatul a votat pentru modificarea Constituției, Liviu Dragnea și-a asumat susținerea demersului. ”Pe 7 octombrie vrem să facem referendum pentru familie. Din punctul meu de vedere este o cumpănă pentru neamul românesc. Asta nu e de joacă şi aici vreau să ne canalizăm toate energiile, să susţinem şi noi acest demers”, a afirmat Dragnea, pe 7 septembrie.
Pe 12 și 13 septembrie, liderii organizațiilor PSD au fost convocați la sediul central pentru discuții despre implicarea în organizarea referendumului. În cadrul acestor întâlniri, s-a stabilit ținta pentru fiecare organizație locală, respectiv numărul de oameni care trebuie scoși la vot. Este vorba de același target de oameni pe organizație care au fost scoși la ultimele alegeri parlamentare. Cum la alegerile parlamentare din 2016 prezența a fost de 39,49% teoretic, respectarea acestei ținte, sau măcar obținerea unor rezultate apropiate, ar fi asigurat aprobarea referendumului. Conducerea PSD a decis ca fiecare filială să își plătească singură costul campaniei. În cadrul discuțiilor, însă, majoritatea liderilor de organizații au spus că referendumul pentru familie nu reprezintă interes în teritoriu și că va fi greu să convingă oamenii de utilitatea lui. Atingerea aceleiași ținte ca la parlamentare a fost considerată nerealistă, pe motiv că în 2016 oamenii au ieșit să își aleagă senatorii și deputații. De asemenea, mulți s-au arătat reținuți față de ideea de a suporta cheltuielile. Până la urmă, șefii de filiale au acceptat, de fațadă, țintele nerealiste, pentru a nu-l supăra pe Liviu Dragnea. Șeful PSD a ignorat semnalele din teritoriu și nu a ales o strategie realistă. Însă, pe 6-7 octombrie dezinteresul unor lideri locali a fost vizibil.
Organizații sub media națională
Multe județe au fost nu doar sub țina fixată ci chiar sub media națională de 21%. Astfel, în județul Constanța, prezența a fost de 14,47%. La alegerile parlamentare din 2016, prezența în acest județ a fost de 40,86%. Șeful filialei, Felix Stroe și-a pierdut postul de ministru al Transporturilor după ce făcut public un mesaj de susținere pentru premierul Mihai Tudose, în momentul în care Liviu Dragnea i-a cerut demisia. O prezență modestă, de 14,89% s-a înregistrat și în Satu-Mare, organizație condusă de Aurelia Feodorca, o susținătoare a lui Liviu Dragnea. În 2016, la parlamentare în acest județ prezența fusese de 35%. În București, unde organizația este condusă de Gabriela Firea, cea mai vocală adversară a lui Liviu Dragnea, prezența a fost de 15,74%. La alegerile parlamentare, prezența în București a fost de 41,61%. Nici în Ilfov, o altă filială condusă de Firea, prezența nu a fost semnificativă – 18,93%, față de 42% în 2016.
În Brașov, prezența la referendum a fost de 17,58%, comparativ cu 39% la alegeri. Filiala PSD Brașov este condusă de Marius Dunca. Acesta a demisionat în ianuarie 2018 din fruntea Ministerului Tineretului și Sporturilor după un scandal legat de întârzierea plăţii premiilor pentru medaliile obţinute la Campionatele Europene de canotaj. Deși județul Galați este un fief al PSD, prezența aici a fost de 17,58%, față de 38,83% la alegerile parlamentare. Filiala PSD Galați este condusă de Dan Nica, europarlamentar, unul dintre susținătorii lui Liviu Dragnea.
Zgomotoși în vorbe, discreți în fapte
Și în Vâlcea, prezența a fost de doar 17,60%, față de 41% la alegerile legislative. Șeful PSD Vâlcea, Constantin Rădulescu, este un susținător al lui Liviu Dragnea. Recent, unul din apropiații lui Rădulescu, Gheorghe Mihăilescu, a fost numit director al Romsilva. Sub media națională s-a situat și județul Maramureș unde prezența a fost de 17,78%, față de 32% la alegerile legislative. Șeful PSD Maramureș este Gabriel Zetea, cel care a anunțat că filialele PSD din Transilvania îl susțin pe Liviu Dragnea. În Timiș, prezența a fost de 18,36%, față de 36% la alegerile parlamentare. Șeful PSD Timiș, Călin Dobra, este un apropiat al fostului premier Sorin Grideanu. Nici în Prahova prezența nu a fost una deosebită – 18,40%, față de 40,13% în 2016. Liderul PSD Prahova este Bogdan Toader, care l-a susținut pe Dragnea la CEx-ul în care s-a cerut debarcarea acestuia.
În Cluj, s-au prezentat la referendum 18,61% dintre votanți, față de 41% la scrutinul din 2016. Filiala este condusă de Horia Nasra, care a declarat, înainte de CEx dedicat situației lui Dragnea, că șeful PSD nu trebuie să demisioneze. În județul Argeș, prezența pe 6-7 octombrie a fost de 18,76%, față de 41% în 2016. Filiala este condusă de Șerban Valeca, un apropiat al lui Liviu Dragnea. În Vaslui, prezența a fost de 18,89%, față de 33% la euroalegeri, deși liderilor social-democraților din județ, Dumitru Buzatu, este unul dintre cei mai zgomotoși parlamentari, el calificându-i pe adversarii lui Dragnea drept ”inconștienți”. Deși Marian Neacșu, șeful PSD Ialomița, și secretarul general al partidului trece drept un bun organizator, în acest județ prezența la referendum a fost de 19,34%, față de 36% în 2016. Neașcu a recut, recent, în tabăra adversarilor lui Dragnea.
