Sedinţa solemnă a Plenului Curţii Constituţionale pentru validarea alegerii Preşedintelui României, in Bucuresti joi, 28 noiembrie 2019. Inquam Photos / Octav Ganea

Sedinţa solemnă a Plenului Curţii Constituţionale pentru validarea alegerii Preşedintelui României, in Bucuresti joi, 28 noiembrie 2019. Inquam Photos / Octav Ganea

Majoritatea parlamentară vrea disciplinarea CCR

De multă vreme, se poate spune că, de facto, Curtea Constituţională este un fel de a treia cameră a Parlamentului de la Bucureşti.

Cătălin Șerban 0 comentarii

Sună chiar contrar constituției pe care este chemată să o apere, dar în realitate Curtea Constituţională decide tot ceea ce grupurile politice din celelalte două camere nu reuşesc să tranşeze. A ajuns în timp, prin jurisprudența cu putere de lege, o veritabilă cameră superioară, învestită cu dreptul deciziei în situaţiile litigioase.

Curtea Constituţională a depăşit cu mult misiunea de a examina stricta constituţionalitate a unor acte, devenind arbitru în jocul politic, ceea ce toată lumea admite că este nefiresc.

Aşadar, mai înainte de a se dezbate  unicameralitatea, Parlamentul de la Bucureşti ar trebui probabil să-şi recupereze bicameralitatea istorică și tradițională, care datează din 1864 când s-a consacrat acest principiu, prin înființarea Corpului Ponderator, alături de Adunarea Electivă și să elimine condiţiile politice care fac să se recurgă prea des la judecata Curţii Constituţionale.
Dar nu numai recurgerea prea des la arbitrajul  Curții Constituționale îi deranjează pe cei care, aflați la putere și având majoritatea parlamentară, își văd de cele mai multe ori calculele politice și legislative date peste cap, ci și termenele în care instanța constituțională rezolvă sesizările de neconstituționalitate.

Astfel, ceea ce a nemulțumit concret, în ultima vreme, majoritatea parlamentară constituită în jurul PNL a fost conduita instanței de contencios constituțional în raport de cazul soluționării obiecției de neconstituționalitate privind Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, lege adoptată de Parlament la data de 17.06.2020, ce viza eliminarea pensiilor speciale, și soluționată de Curtea Constituțională prin pronunțarea minutei la data de 15.12.2020, aceasta fiind amânată de 4 ori.

PNL vrea ca CCR să aibă alt ritm în anumite cauze


Cristian-Tudor Băcanu, deputat PNL, a depus o propunere legislativă la Parlament care obligă CCR să soluționeze sesizările de neconstituționalitate în 45 de zile.

,,Lipsa de celeritate în soluționarea obiecției de neconstituționalitate de către Curtea Constituțională nu a creat numai incertitudine și insecuritate juridică, dar a împietat și asupra procesului de elaborare a proiecțiilor bugetare asupra exercițiului financiar următor, având în vedere că schițarea proiectului de buget debutează la începutul primul trimestru al anului în curs, motiv pentru care, entitățile implicate în acest demers au fost lipsite de informații esențiale în elaborarea și redactarea proiectului de buget pe anul următor.”, se precizează în expunerea de motive a inițiatorului legii, deputatul PNL, Cristian Băcanu.

Nemulțumirea liberalilor este cu atât mai mare cu cât această conduită a Curții Constituționale nu este prima, tot în anul 2020 instanța de contencios constituțional fiind sesizată cu o obiecție de neconstituționalitate cu un obiect similar celei privind eliminarea pensiilor speciale și, de asemenea, deși învestită pe 28.01.2020, a pronunțat soluția la data de 23.05.2020.

Prin propunerea legislativă se dorește accelerarea procesului de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate. Actualul ritm este cu atât mai nejustificat în condițiile în care, conform unei statistici publicate de către CCR referitoare la situația dosarelor soluționate și a deciziilor pronunțate în 2019, sesizările care au vizat controlul de constituționalitate înaintea promulgării au totalizat 42 de dosare.

Inițiativa a fost înregistrată în data de 1.02.2021 la Camera Deputaților și a primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ, condus de fostul minstru al Justiției, din partea PSD, Florin Iordache, care a concluzionat că norma propusă este lipsită de claritate.

Principala modificare propusă la Legea 47/1992 privind funcționarea și organizarea Curții Constituționale privește articolul 15 alin. (1) care va avea următorul cuprins:

,, Curtea Constituțională decide asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori, în termen de 45 zile de la primirea cererii.”

Pentru că atât în legea mai sus-amintită, dar și în regulamentul propriu al CCR, legiuitorul nu a prevăzut aspecte cu caracter expres și imperativ privind termenele pentru depunerea raportului sau pentru ședința de judecată, inițiatorul legii propune fixarea termenului de 45 zile pentru soluționarea oricărei cereri privind obiecția de neconstituționalitate a legilor înainte de promulgare.

 

Comentarii

loading...