Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Florin Iordache a contestat protocoalele SRI-PG la CCR

Florin Iordache a contestat protocoalele SRI-PG la CCR

Miza contestării protocoalelor SRI-Parchet la Curtea Constituțională

Curtea Constituțională va analiza protocoalele dintre Serviciul Român de Informații (SRI) și Parchetul General, la sesizarea lui Florin Iordache. O decizie de acceptare a contestației ar putea duce la revizuirea proceselor de corupție în care s-a implicat SRI.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Deputatul PSD, Florin Iordache, delegat pentru o zi președinte al Camerei Deputaților de către Liviu Dragnea, a depus luni la CCR o sesizare prin care reclamă un posibil conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Parchetul general din cauza protocoalelor încheiate de Ministerul Public cu SRI.

PSD îi acuză pe Laura Codruța Kovesi, fostul procuror general al României, și pe Augustin Lazăr, actualul procuror general, că au uzurpat competența Parlamentului de unică autoritate legiuitoare atunci când au semnat protocoalele secrete cu SRI. ”Astfel, interceptările se realizau de Seviciul Român de Informații, iar transcrierea interceptarilor NU se facea în integralitate, așa cum prevedea Codul de procedură penală, ci doar în parte, în baza unei selecții a SRI care decide a ce convorbiri sunt relevante în cauză și ce nu. Cu alte cuvinte, SRI, în afara oricărui cadru procedural prevăzut de lege, făcea o primăselecție a probelor, fapt ce avea consecințe deosebit de grave asupra competenței instanțelorde înfăptuire a justiției cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, aspect asupra caruiavom reveni în punctul dedicat acestei probleme”, se mai arată în sesizarea către CCR.

În declarațiile publice care au precedat depunerea contestației, Iordache se referise atât la protocolul semnat în 2009 cât și la cel din 2016. În opinia sa, prin semnarea protocoalelor procurorul general a intervenit asupra Codului de procedură penală. ”Iată că prin semnarea acestor protocoale și de asta cred eu că este un fapt foarte grav, procurorul general a venit să adauge la Codul de procedură penală și a dat puteri sporite SRI transformându-l în organ de urmărire penală”, a argumentat vicepreședintele Camerei Deputaților.

Miza depunerii contestației este revizuirea proceselor care s-au bazat pe acest prtocol. ”Faptul că SRI a devenit organ de cercetare judiciară este inadmisibil și trebuie să reglăm prin articolele din lege. În perspectiva codului de procedură penală trebuie să dăm posiblitatea revizuirii acestor cazuri”, a comentat Iordache.

 

 

Blocaj în Comisia juridică

Planul inițial al PSD era să respingă ordonanța 6/2016, prin care Guvernul Cioloș a oferit posibilitatea SRI să desfășoare acțiuni de cercetare penală, în dosarele de siguranță națională, deși CCR interziseze acest lucru. Protocolul din 2016, era bazat tocmai pe această ordonanță. Respingerea ordonanței 6 în Parlament devine o operațiune din ce în ce mai complicată, în condițiile neînțelegerilor din coaliția guvernamentală. Chiar ieri, Comisia juridică a Camerei a amânat dezbaterile pe această temă, pe motiv că punctul de vedere de la Ministerul Justiției a venit pe ultima sută de metri și nu a putut fi analizat. Deputatul USR Stelian Ion a declarat că Ministerul Justiţiei propune în cazul Ordonanței 6/2016 privind mandatele de supraveghere ca protocoalele încheiate de SRI cu alte instituţii să fie declarate nule, la fel şi probele obţinute în baza acestor protocoale.

În luna august, Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă a publicat o altă variantă a protocolului semnat între SRI și Parchetul General, în anul 2016, în preajma alegerilor, acesta având mai multe prevederi decât cel care apare pe site-ul Ministerului Public. Protocolul făcut public de Darius Vâlcov este încheiat între SRI și Parchetul General și are 27 de puncte. Are ca dată de înregistrare decembrie 2016, dar este diferit de cel nesecret care apare pe site-ul ministerului Public. Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a spus că protocolul secret publicat de Darius Vâlcov nu a creat efecte, pentru că a fost denunțat la o lună după semnarea lui deoarece era inutil, subliniind că documentul se află la Comisia de control a SRI, precum și o dovadă a denunțării lui. După apariția documentului, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea a cerut Comisiei SRI să ancheteze ”eventualele fapte ilegale ale SRI”.

 

Ce urmărește PSD

Sesizarea depusă de Iordache ridică unele semne de întrebare. Conflictul între instituții (în acest caz Camera Deputaților și Parchetul General) apare când cele două instituții au puncte de vedere diferite. De exemplu, dacă Parchetul ar susține, în continuare, protocolul. Or, protocolul contestat de Iordache a fost deja denunțat, deci nu se mai poate vorbit de un conflict între Parchetul General și Camera Deputaților. Un alt semn de întrebare este de ce contestația nu se referă la niciun alt protocol. Claudiu Manda, preşedintele Comisiei de Control al SRI, a declarat recent, în urma audierii directorului SRI Eduard Hellvig, că Serviciul are protocoale încheiate din 1990, iar dintr-un total de 565 de protocoale sau acorduri, astăzi mai sunt active 337 de protocoale. Chiar zilele acestea au apărut informații despre un protocol semnat de Inspecția Judiciară și SRI.

O posibilă explicație o dă Sergiu Andon, fost membru al Comisiei juridice a Camerei Deputaților. „La cererea celor interesaţi, într-un anume termen, să se poată deschide o procedură de revizuire a hotărârilor date şi instanţa competentă, prin procedura de revizuire, să ia dosarul şi să analizeze în ce măsură implicarea SRI-ului a influenţat soluţia”, a explicat Sergiu Andon. Cu alte cuvinte, respingerea protocoalelor (dacă va fi acceptată de CCR) va fi dublată de revizuirea proceselor de corupție în care s-a implicat și SRI.

De altfel, liderul PSD Liviu Dragnea a cerut Inspecției Judiciare să verifice toate cele trei dosare în care a fost sau este urmărit penal, afirmând că în fiecare dintre ele procurorii s-au folosit de protocolul încheiat cu SRI. Cu alte cuvinte, în cazul în care CCR decide că protocolul este neconstituțional, iar Inspecția Judiciară îi dă dreptate lui Dragnea (adică SRI s-a implicat în dosarele sale), avocații liderului PSD pot depune cereri de reviziuire pentru toate cele trei procese.

 

Documente declasificate

 

Un alt pas spre revizuirea sentințelor a fost făcut, ieri, de comisiile de apărare și de administrație din Senat care au adoptat rapoarte de admitere pentru proiectul de lege inițiat de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu pentru desecretizarea unei hotărâr CSAT din 2005 privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor, precum și a tuturor documentelor care conțin informații clasificate în baza acesteia. Proiectul prevede că, la data intrării în vigoare a legii, toate documentele clasificate în baza deciziei CSAT nr. 17/2005 - inclusiv cele similare cu protocoalele încheiate de Serviciul Român de Informații cu DNA - să fie „declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură; vor deveni, astfel, informații de interes public și nu mai produc efecte de orice natură”.Proiectul va merge la vot în plenul Senatului și apoi va intra în dezbaterea Camerei Deputaților, care este decizională.

 

Scandalul completelor de judecată

Liviu Dragnea a acţionat în instanţă ÎCCJ şi Colegiul de conducere al instituţiei împotriva hotărârii privind constituirea completelor de judecată. Dosarul a fost înregistrat pe 5 octombrie la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel. La instanţa supremă a avut loc, luni, primul termen în apelul din dosarul angajărilor fictive, în care liderul PSD a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. La acest termen însă, Liviu Dragnea nu s-a prezentat, dar a cerut o amânare ca să îşi angajeze avocat. Următorul termen are loc pe 5 noiembrie.

Săptămâna trecută, și premierul Viorica Dăncilă a reclamat la Curtea Constituțională existența unui conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție în privința modului de formare a completurilor de 5 judecători.

Solicitarea a fost făcută în repetate rânduri chiar de Liviu Dragnea.  Controversele privind formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă au început după ce a intrat în vigoare legea 304, de modificare a legii de organizare judiciară, modificată în parlament de PSD-ALDE cu sprijinul UDMR. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de cinci judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi. Prevederea se aplică de la începutul anului.

 

Comentarii

loading...