Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Modernizarea Fiscului, un proiect amânat la nesfârșit

Modernizarea Fiscului, un proiect amânat la nesfârșit

Modernizarea Fiscului, un proiect amânat la nesfârșit. ANAF fuge de banii Băncii Mondiale

ANAF a accesat doar 24% din cele 70 de milioane de euro pe care le putea obține de la Banca Mondială pentru modernizare, potrivit unui proiect demarat în 2013. Jumătate din banii accesați au fost cheltuiți pentru consultanță.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Recent,  site-ul ANAF nu a funcționat timp de o săptămână,  ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, cerându-și scuze față de contribuabilii care au avut probleme din această cauză. Nu pare, însă, a fi un simplu accident. De cinci ani de zile, oficialii ANAF nu reușesc să finalizeze un program de modernizare a instituției, bazat pe fonduri rambursabile.

În cadrul Proiectului de Modernizare a Administrației Fiscale din România (RAMP), din împrumutul acordat de Banca Mondială, în valoare de 70 de milioane de euro, s-au cheltuit până în prezent 24,64%, respectiv 17,25 milioane euro. Informația se regăsește într-un răspuns al Ministerului Finanțelor care prezintă punctul de vedere al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) ca răspuns la o interpelare a deputatului USR Claudiu Năsui. Acesta a solicitat informații despre măsurile de informatizare ale ANAF.

Autoritățile de la București au reușit să cheltuiască doar un sfert din bani, cu toate că proiectul este vechi de cinci ani de zile. Potrivit documentului citat, 8,7 milioane de euro au fost cheltuite pentru achiziții de IT – hardware și software pentru centre primare, secundare și depozite de date, îmbunătățirea rețelei pentru centrele de date, stații de lucru, licențe pentru controlul electronic.

  

S-au concentrat pe consultanță

Aproape jumătate din bani au fost plătiți pentru servicii de consultanță – 7,01 milioane de euro. La acest capitol, autoritățile au plătit pentru ”analiza și îmbunătățirea principalelor arii funcționale ale Agenției Naționale de Administrație Fiscală”, ”elaborarea specificațiilor tehnice și funcționale și integrarea acestora în caietul de sarcini, pentru achiziția noului sistem integrat de management al veniturilor”, dar și ”reproiectarea proeceselor de activitate pe principii de bună practică internațională”.

Totodată, în 2017 a avut loc o evaluare a necesităților sistemului informatic utilizat de ANAF, fapt care a condus la înființarea Centrului Național pentru Informații Financiare. Centrul va asigura ”tratarea unitară și eficientă a domeniului IT la nivelul întregii organizații a Ministerului Finanțelor Publice”. Noua structură oferă servicii atât intern - pentru Ministerul Finanțelor -, cât și extern - pentru celelalte instituții din administrația publică, pentru societățile comerciale, cetățeni. În prezent, conducerea ANAF, împreună cu conducerea Centrului Național pentru Informații Financiare, ”derulează o analiză aprofundată privind prioritățile IT”, se afirmă în document.

 

Obiectivele acordului

ANAF a încheiat în 2013 un acord - denumit Proiectul de Modernizare a Administraţiei Fiscale (Revenue Administration Modernization Project - RAMP) - de împrumut cu Banca Mondială, în valoare de 70 milioane euro, pentru modernizarea administraţiei fiscale.

Acordul, ratificat printr-o lege votată de Parlament, prevede mai multe obiective pentru care pot fi folosite fondurile rambursabile. Obiectivele acordului vizează, printre altele, dezvoltarea instituțională și creșterea eficacității. Programul își propunea să îmbunătățească funcțiile operaționale ale ANAF în ceea ce privește ”inspecția fiscală, controlul documentar, antifraudă, informații fiscale, executare silită, înregistrarea, declararea și procesarea plăților, procesarea în volum mare a veniturilor în conformitate cu cele mai bune practici internaționale”. De asemenea, proiectul viza modernizarea serviciilor pentru contribuabili. Printre obiective se numără ”promovarea eficienței contribuabililor prin asigurarea și simplificarea serviciilor electronice”, ”modernizarea canalelor de livrare a serviciilor pentru a furniza servicii avansate contribuabililor” sau ”implementarea unor mecanisme pentru transparență și responsabilitate, cum ar fi panelul tehnic consultativ și sondaje comunitare, pentru a asigura intrarea de informații corecte din partea comunității”.

 

Un procent la două luni

Programul stagnează de mai mulți ani, iar oficialii ANAF și ai Ministerului de Finanțe și-au făcut un obicei din a da vina pe predecesorii lor. Un astfel de mesaj a dat în iulie 2017 fostul președinte al ANAF, Bogdan Stan. ”De când am preluat această funcție, la începutul acestui an, am constatat că modernizarea informatică a ANAF era doar pe hârtie și, practic, din 2015 până acum nu s-a mai întâmplat nimic concret. Între anii 2015 și 2016, RAMP a stat pe loc. Există decalaje majore față de calendarul inițial care prevedea ca, în anul 2018, RAMP să fie finalizat, decalaje generate de procesul dificil de evaluare a ofertelor tehnice primite din partea celor șase ofertanți, noul termen de implementare fiind 1 ianuarie 2021”, a precizat Stan.  ”Infrastructura actuală de servere și unități de stocare a Centrelor de date ale ANAF este formată, în marea sa majoritate, din echipamente care sunt la sfârșitul ciclului de viață, cu o uzură fizică și morală avansată (gradul de încărcare este de 99%). Această situație are mai multe cauze, principala fiind dată de acordurile-cadru și contractele subsecvente încheiate începând cu anul 2013. Precizăm că ultimul contract subsecvent din acordul-cadru de mentenanță a expirat în octombrie 2016. Fără o însănătoșire a sistemului informatic, RAMP nu va fi aplicat. Sistemul informatic trebuie să fie menținut funcțional. Dar nu s-a achiziționat un echipament informatic pentru menținerea la cote rezonabile a infrastructurii actuale de servere și unități de stocare”, a mai spus președintele ANAF.

 

Explicațiile lui Mișa

La fel de critic s-a dovedit a fi și fostul ministru al Finanțelor Ionuț Mișa, în ianuarie anul acesta, atunci când a fost audiat de Comisia economică din Senat.

Programul de modernizare a ANAF trebuia finalizat la finalul lui 2017, dar el era realizat doar în proporţie de 23,5%, potrivit lui Mişa. ”Din păcate, acest program a fost realizat doar într-o proporţie de 23,5%, în sensul că s-au cheltuit doar 23,5% din sumele alocate, dar niciun leu pe sistemul IT. Absolut toţi banii de care vorbim, 60 milioane lei, s-au cheltuit numai pe consultanţă”, a afirmat Mişa.

Ministrul a susținut  că şi reprezentanţii Băncii Mondiale au sesizat, în fiecare an, că nu s-au făcut progrese la nivelul sistemului IT şi că sumele au fost cheltuite doar pentru analize şi consultanţă. ”Am purtat o discuţie cu ei asupra posibilităţii de a continua în această formulă şi, tot de comun acord cu dânşii, am realizat Centrul Naţional de Informaţii Fiscale, o idee pe care o aveam mai demult. Dânşilor li s-a părut o idee foarte bună să centralizăm toate bazele de date ale ANAF-ului, tot sistemul IT, sub o singură umbrelă. Existau 322 de baze de date distincte, unele dintre ele în limbaje de programare diferite, şi era neapărat necesar să unificăm întregul sistem IT sub o singură umbrelă, cu o viziune şi o strategie IT în următoarea perioadă”, a afirmat Mişa.

Menționăm că documentul privind procentul de 24,6% sume cheltuite a fost trimis Parlamentului pe 20 martie. Ceea ce înseamnă că ANAF a atras doar 1% din fonduri față de ianuarie, când Mișa  a prezentat procentul de 23,5%.

Recent, Mișa a fost numit șef al ANAF, printr-o decizie a premierului Viorica Dăncilă. 

Comentarii

loading...