Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Parlamentul a modificat Codul Penal

Parlamentul a modificat Codul Penal

Parlamentul a adopat Codul Penal. Sprijinul UDMR, decisiv pentru PSD

Modificările Codului Penal şi Codului de procedură penală au fost adoptate de Camera Deputaţilor. Sprijinul UDMR și al Minorităților a fost decisiv, în condițiile în care PSD și ALDE nu mai au majoritate. PNL a anunţat că va sesiza Curtea Constituțională (CCR).

Romulus Georgescu 0 comentarii

Proiectul de modificare a Codului de procedură penală a fost adoptat cu 181 de voturi ”pentru” şi 83 ”împotrivă”, iar cel de modificare a Codui penal a fost adoptat cu 180 de voturi ”pentru” şi 81 ”împotrivă”. Sprijinul UDMR și al deputaților Minorităților a fost decisiv pentru modificarea celor două acte normative, în condițiile în care PSD și ALDE nu mai au majoritate la Camera Deputaților. PSD și ALDE au strâns 156 de voturi, față de cele 165 necesare. Acestor voturi li s-au adăugat alte 25 în cazul Codului de procedură și alte 24 în cazul Codului penal. Au fost 13 deputați UDMR care au votat adoptarea Codurilor, opt deputați de la minorități (șapte la Codul penal), trei deputați neafiliați și deputatul PMP, Corneliu Bichineț. PNL, USR și PMP au votat împotrivă. Deputatul PSD Nicu Niță a votat împotriva Codului de procedură penală, dar, ulterior, a declarat că ar fi fost vorba de o eroare a sistemului de vot electronic.

Ambele proiecte au fost dezbătute în procedură de urgenţă, dat fiind că ordonanţele de urgenţă care ar fi trebuit să conțină aceste prevederi nu au fost emise, în pofida anunţului în acest sens făcut de ministrul Justiţiei Tudorel Toader, fapt care a provocat retragerea sprijinului PSD pentru acesta. 

 

Principalele modificări

Printre modificările aduse Codului Penal se numără înjumătățirea pedepselor pentru infracțiunile de delapidare și abuz în serviciu, dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinței.  A fost abrogat și un articol care permitea creșterea unor pedepse, din legea privind prevenirea faptelor de corupție (78/2000): ”În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

Proiectul prevede reducerea termenelor de prescripţie a pedepselor. Termenele de prescripţie a răspunderii penale vor fi: de 8 ani faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; şi de 6 ani în loc de 8 ani când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani. Specialiștii spun că această modificare-cheie ar putea să îl vizeze sau să îl intereseze direct și pe Liviu Dragnea, în dosarul său privind angajările fictive. De asemenea, deputații majorității au votat și abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu.

Emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative au fost exceptate de la infracțiunea de favorizare a infractorului. Este o prevedere dorită de politicieni de mai multă vreme, în condițiile în care DNA a anchetat emiterea ordonanței 13 de către Guvernul Sorin Grindeanu.

 

Restricții pentru mandate

Codul de procedură penală prevede, printre altele, interzicerea, în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei, a comunicărilor publice şi a declaraţiilor publice, precum şi furnizarea altor informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate, decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.

Mandatele de securitate națională nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie. Sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu sintagma ”probe sau indicii temeinice”.

 

OPOZIȚIA sesizează CCR

Liderul deputaţilor liberali, Raluca Turcan, a anunţat că vor fi atacate la Curtea Constituţională legile prin care au fost adoptate modificările la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală, sesizarea urmând a fi depusă în cursul zilei de joi. ”Sunt favorizaţi direct infractorii, printr-un text de lege”, a spus Turcan, care a adăugat că ”dublul condamnat definitiv Liviu Dragnea a coordonat votul colegilor săi de partid”. Un anunț similat a fost făcut și de USR.

În schimb, liderul PSD Liviu Dragnea a susținut că au fost reanalizate doar articolele declarate constituționale de CCR. ” Nu s-a adus nicio modificare, nici măcar o virgulă deasupra deciziilor Curţii Constituţionale. Astăzi s-a încheiat această procedură parlamentară. Parţial, pentru că or să atace la Curtea Constituţională nişte articole declarate constituţionale. Nu este niciun fel de modificare”, a declarat liderul PSD Liviu Dragnea.

 

Comentarii

loading...