Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

PNL a contestat la Curtea Constituţională înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

PNL a contestat la Curtea Constituţională înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

PNL a anunţat vineri că a contestat la Curtea Constituţională proiectul de lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), acuzând că forma adoptată de Senat este diferită de cea adoptată de Camera Deputaţilor.

Rl online 0 comentarii

"Configuraţia legii în forma adoptată de Senatul României, în calitate de primă Cameră sesizată, diferă în mod semnificativ de forma adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Camera decizională, deoarece anexa I a legii conţinea, în forma Senatului, 23 de entităţi economice ale căror pachete de acţiuni constituie Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, iar în forma adoptată de camera decizională, Camera Deputaţilor, această anexă cuprinde 33 de entităţi economice, cu o treime mai multe astfel de entităţi, ceea ce adaugă într-un mod nepermis la forma adoptată de prima cameră sesizată. Din acest unghi de vedere considerăm realizat şi al treilea element constitutiv al principiului bicameralismului", se arată în textul sesizării.

De asemenea, PNL susţine că înfiinţarea Fondului intra în domeniul autorităţilor publice centrale sau locale, nu al Parlamentului, fiind astfel încălcată separaţia puterilor în stat.

"Înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni reprezintă o activitate ce trebuia realizată printr-o reglementare secundară şi nu printr-un act care are forţa legii. În această situaţie, Parlamentul României a încălcat separaţia puterilor în stat prevăzută de art. 1 alin. 4 din Constituţia României, reglementând într-un domeniu care este în competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, viciu care afectează legea în ansamblul său", se arată în sesizare.

Parlamentul a adoptat miercuri, cu 174 de voturi "pentru", 98 de voturi "împotrivă" şi trei abţineri, proiectul de lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) care se va ocupa atât de dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, cât şi de administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit. Potrivit proiectului, din FSDI vor face parte mai multe companii, iar capitalul social va fi de 9 miliarde de lei.

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii are ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit.

De asemenea, sunt propuse 33 de companii de stat care vor face parte din Fondul Suveran de Investiţii, printre care: Engie România S.A., Societatea de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice – Elecrtica S.A., E.ON Energie România S.A., OMV Petrom S.A, Telekom România Communication S.A., Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti S.A., Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. Chimcomplex S.A., Antibiotice S.A., Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridiciat şi Recipientelor sub Presiune S.A., Compania Naţională Loteria Română S.A., IAR S.A. şi Compania Naţională Unifarm S.A.

Potrivit Eurostat, companiile care ar trebui să facă parte din FSDI trebuie să nu fie în insolvenţă. Faţă de forma adoptată de Senat, Comisia de politică economică a Camerei Deputaţilor a introdus în listă încă zece companii care nu produc profit: S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A., Compania Naţională de Căi Ferate C.F. R S.A., Societatea de Radiocomunicaţii S.A., Poşta Română, Aeroportul Timişoara Traian Vuia, Uzina Termoelectrică Midia S.A., Compania Naţională Adinistraţia Canalelor Navigabile S.A. şi Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A.

Comentarii

loading...