Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Politicienii au început bătălia pentru CCR

Politicienii au început bătălia pentru CCR

Politicienii au început bătălia pentru CCR

Mandatele a trei judecători de la Curtea Constituțională vor expira la începutul lunii iunie. Partidele au început, deja, negocierile pentru ocuparea posturilor care vor deveni vacante.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Trei judecători își vor termina mandatele la Curtea Constituțională (CCR) la începutul lunii iunie. Este vorba de Petre Lăzăroiu (nominalizat de Administrația Prezidențială), Maya Teodoriu (nominalizată de Senat) și Mircea Minea (nominalizat de Camera Deputaților).

Actuala Putere are o majoritate fragilă în interiorul CCR, unde multe dintre decizii s-au luat în favoarea PSD cu scorul de 5-4. În alte cazuri, cum a fost cel referitor la completurile de judecată, decizia a fost amânată de două ori, tocmai pentru că a fost imposibil să se formeze o majoritate. În aceste condiții, devine extrem de important cine va ocupa posturile care rămân vacante. CCR este compusă din nouă judecători – trei numiți de Administrația Prezidențială, trei numiți de Senat, trei numiți de Camera Deputaților. Așa cum menționam, anul acesta expiră trei mandate, câte unul din partea fiecărei instituții care face nominalizări.

În cazul postului deținut de Administrația Prezidențială, lucrurile sunt relativ clare: președintele Klaus Iohannis va face o propunere, iar Parlamentul nu poate interveni.

 

Negocieri PSD-ALDE

În schimb, posturile care depind de Senat și Camera Deputaților fac, deja, obiectul unor tatonări în coaliția de guvernare. În planurile inițiale, ALDE urma să ocupe postul rezervat Senatului, dorit de ministrul de Externe Teodor Meleșcanu. Postul rezervat Camerei Deputaților urma să revină PSD. Lucrurile s-au complicat după ce președintele PSD Liviu Dragnea și-a schimbat strategia. Liderul PSD își propune, mai nou, ca partidul său să ocupe ambele posturi de la CCR care revin Parlamentului. Unul din numele vehiculate pentru CCR este cel al judecătoarei Gabriela Bîrsan, care s-a pensionat recent. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul de eliberare din funcţie a judecătoarei Gabriela-Victoria Bîrsan. Anul trecut, judecătoarea a fost achitată de Curtea Supremă într-un dosar de corupţie iar plenul CSM a decis revenirea ei la Instanţa Supremă.

Cu toate acestea, negocieriele sunt departe de a fi finalizate. Meleșcanu este, în prezent, ministru de Externe, instituție care trebuie să facă primul pas spre mutarea Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Ministerul de Externe ar trebui să prezinte în Guvern un memordanum favorabil mutării ambasadei, care să fie aprobat de Executiv și trimis președintelui Klaus Iohannis, cel care are decizia finală. Însă, până acum, documentul întocmit de MAE nu formulează astfel de conculzii, ci este, mai degrabră, o analiză neutră. În viziunea lui Liviu Dragnea, un memorandum favorabil mutării ambasadei ar putea fi ”biletul” lui Teodor Meleșcanu spre CCR.

PSD nu îi va uita nici pe cei care își încetează mandatele la CCR. Astfel, Maya Teodoriu ar putea fi numită în Consiliul de Administrație al BNR, postrivit unor surse din PSD.

 

Ce propune USR

USR propune reformarea Curţii Constituţionale, care să fie formată din 12 judecători numiţi astfel: șase aleşi de magistraţi, trei propuşi de preşedinte, trei de Parlament, iar preşedintele CCR să aibă vot decisiv. În prezent, Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, trei fiind numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Numirile sunt făcute exclusiv de politicieni, legislativul numind două treimi din totalul judecătorilor CCR, iar puterea judecătorească nu are niciun rol în procedura de numire. Dominaţia legislativului asupra celorlalte puteri, din perspectiva numirilor judecătorilor constituţionali, este evidentă, arată USR.

USR propune, de asemenea, creşterea vechimii în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, necesară pentru a putea ocupa funcţia de judecător CCR, de la 18 ani la 25 de ani. Potrivit proiectului,  preşedintele CCR nu poate fi reales în această funcţie iar  toate atribuţiile CCR vor fi prevăzute în mod limitativ de Constituţie, neputându-se adăuga alte atribuţii prin lege organică.

USR propune eliminarea atribuţiei de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dar și  eliminarea posibilităţii de pronunţare a unor decizii interpretative pentru a înlătura tendinţa CCR de a-şi aroga atribuţii de legiuitor pozitiv.

Comentarii

loading...