Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Preşedintele Iohannis a sesizat CCR în legătură cu Legea privind declasificarea protocoalelor

Preşedintele Iohannis a sesizat CCR în legătură cu Legea privind declasificarea protocoalelor

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, vineri, Curtea Constituţională în legătură cu Legea privind declasificarea unor documente, motivând că, "prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ", contravine unor norme şi principii constituţionale.

Rl online 0 comentarii

Şeful statului solicită CCR să constate că legea, care i-a fost transmisă pentru promulgare pe 21 noiembrie, este neconstituţională în ansamblu.

"Prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea criticată contravine unor norme şi principii constituţionale", notează Klaus Iohannis în sesizarea transmisă CCR.

Şeful statului invocă motive de neconstituţionalitate extrinsecă, precizând că se încalcă articolul 61 alineatul (2) şi articolul 75 alineatele (1), (4) şi (5), prin raportare la articolul 118 alineatul (2) din Constituţie.

Pe 14 noiembrie, Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind declasificarea unor documente, cu 174 de voturi "pentru", 92 "împotrivă" şi patru abţineri.

Desecretizarea hotărârii CSAT privind combaterea corupției va atrage revizuirea dosarelor bazate pe acest document. Vor fi desecretizate și planurile de acțiune comună SRI-DNA, bazate pe protocolul încheiat de cele două instituții.

Iniţiativa legislativă mai stipulează că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit. „Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei” - este o altă prevedere. Pe baza protocoalelor menționate, toate interceptările DNA sau DIICOT s-au făcut cu infrastructura SRI.

 „Lucrătorii din SRI, precum şi cei din toate instituţiile emitente care pun la dispoziţia Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr. 17/2005 a CSAT nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens”, prevede un alt amendament adoptat de deputați.

Proiectul a fost iniţiat de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, alături de deputatul PSD Mircea Drăghici. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz, proiectul fiind adoptat de Senat. Opoziția spune că va contesta legea la CCR pentru că multe persoane condamnate definitiv ar putea beneficia de revizuirea sentințelor.

Comentarii

loading...