“Niciodată şi niciunde nu trebuie să mai fim martorii antisemitismului. Indiferent de forma în care acesta se manifestă. Purtăm în spate o istorie grea, o greşeală uriaşă care nu a iertat nici ţara noastră. Şi tocmai greutatea ei trebuie să ne facă mai puternici în a combate acest flagel. Vreau să le transmit tuturor celor care sărbătoresc Pesah să fie mereu liberi, într-o lume în care noi toţi credem că e mai bună cu fiecare zi. Chag Pesah samech!”, a scris Anca Dragu, într-un mesaj postat pe Facebook.
Denumit și „Sărbătoarea libertăţii“ (Hag Ha-Herut), „Sărbătoarea primăverii“ (Hag Heaviv) sau „Sărbătoarea azimilor“ (Hag Hamațot), Pesahul este Paștele evreilor și marchează ziua în care, cu mulți ani în urmă, poporul evreu a fost eliberat din robia Egiptului. Pascha sau sărbătoarea azimilor amintește de trecerea evreilor prin Marea Roșie și de eliberarea lor din robia Egiptului, care se prăznuia la 14 Nisan și coincidea cu prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Originea termenului și a sărbătorii e mult mai veche, în limba egipteană „paseh“ însemnând trecere. Se pare că în epoca robiei egiptene a evreilor, în Valea Nilului se sărbătorea ziua echinocțiului de primăvară, adică trecerea soarelui din emisfera australă în cea boreală, drept ziua biruinței luminii asupra întunericului. Evreii au păstrat această sărbătoare, căreia i-au dat un sens național și religios, respectând ritualul ei în mod riguros. Însuși cuvântul „Paști“, din limba română, e de origine evreiască – acesta înseamnă trecere și a fost moștenit de evrei de la egipteni, iar în română a intrat prin forma bizantino-latină Paschae.
De Pesah, evreii din Israel se roagă în fața Zidului Plângerii, din Ierusalim, singurul rămas în picioare din Marele Templu al lui Solomon, construit cu 3.000 de ani în urmă și distrus de romani, în anul 70 d.Hr. Pesahul durează 8 zile în afara Israelului sau 7 în Israel, între 14 Nisan ora 9.30 și 22 Nisan, seara. Semnificând libertatea, luna Nisan este considerată „Fruntea lunilor“. Sărbătoarea de Pesah are următoarea structură: primele și ultimele două zile sunt sărbători, iar celelalte sunt semisărbători și poartă denumirea Hol-Hamoed. În ultima zi de Pesah se spune o rugăciune pentru pomenirea morților din familie, numită Izkor.
