O astfel de instituție este Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), a cărei președinție era deținută de Sorin Grindeanu, cel care a fost, vremelnic, prim-ministru într-unul dintre Guvernele impuse de Liviu Dragnea. Acum, Grindeanu s-a întors în PSD, dar partidul nu vrea să piardă șefia instituției și încearcă pe repede-nainte să își impună omul într-o instituție de importanță majoră. Mandatul președintelui ANCOM este de șase ani și el a început în 2017 când a fost numit Grindeanu. Astfel următorul președinte va fi numit doar pe trei ani, restul din actualul mandat.
Vlad Stoica, fost șef al cancelariei premierului Victor Ponta, un avocat discret, se pare că ar fi favorit al cursei. Pe lista PSD s-ar fi aflat însă și Manuela Catrina, fost secretar de stat la Ministerul Comunicațiilor în guvernele PSD, și Ion Smeeianu, fost șef al Poștei Române în guvernul Ponta.
În aceste condiții, partidul lui Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu – Pro România Social Liberal, va vota alături de PSD. Astfel, PSD și Pro România Social Liberal ar reuși să formeze o majoritate simplă care să treacă de plenul reunit propunerea dorită. Va depinde însă și de prezența în plen a parlamentarilor în timpul votului, precum și de voturile UDMR, PMP și ale minorităților naționale alta decât cea maghiară.
Cum decurge procesul de numire
La data închiderii ediției Comisiile parlamentare pentru IT&C primiseră 14 candidaturi, din care însă nu toate aveau documentația completă. Comisiile s-au reunit luni după amiază, în încercarea de a valida propunerile care îndeplineau condițiile, care apoi urmează să meargă spre a fi votate de plenul celor două Camere. Parlamentarii urmează să se întrunească marți, la ora 13, pentru a vota, pe bilete, pentru președintele ANCOM.
În mod normal, comisia de specialitate ar trebui să evalueze CV-urile pe care candidații le trimit, să îi audieze pe aceștia și să trimită propunerea plenului reunit al celor două Camere care să o supună la vot.
Termenul de depunere a candidaturilor a fost ieri la ora 12. Aceasta s-a făcut printr-un email către comisiile parlamentare
„Mai întâi, e de menționat că totul procesul e o mascaradă făcută de PSD care are deja omul pentru post și majoritatea necesară în plen ca să-l aleagă în funcție”, susține Cătălin Drulă, USR, membru în Comisia pentru IT&C, arătând că procesul este o formalitate fără relevanță.
El a mai remarcat că social-democrații nici nu vor audieri ale candidaților, ci doar să convoace cât mai repede plenul reunit și să voteze alesul cu majoritatea pe care încă o au. „În mod normal aș face un apel către oamenii cu competențe și carieră care își doresc să-și depună candidatura (la acest tip de numire, nu partidele depun candidaturile, ci cetățenii se înscriu direct). Dar știu că tot procesul este viciat de PSD care are deja pre-selectat succesorul lui Grindeanu și se grăbește, făcând greșeli de procedură, să-l pună repede pe tron,” a mai menționat Drulă.
Condițiile pentru a fi președinte ANCOM
Potrivit Legii, președintele și vicepreședinții ANCOM trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
– să fie cetățeni români cu o experiență de cel puțin 5 ani în domeniul comunicațiilor sau în domeniul juridic ori economic în general;
– să nu exercite alte funcții publice sau private, cu excepția celor didactice;
– să nu aibă mențiuni în cazierul judiciar;
– să nu dețină acțiuni sau părți sociale, direct sau indirect, la societăți comerciale cu activități în domeniul comunicațiilor electronice și serviciilor poștale sau cu alte activități din domeniul de reglementare al ANCOM și să nu facă parte din organele de conducere ale unor astfel de societăți;
– să nu fie membri ai vreunui partid politic pe perioada exercitării mandatului.
De ce a demisionat Grindeanu
Fostul președinte ANCOM a demisionat din funcție fiind obligat de legislația în vigoare. El a deținut șefia instituției începând cu noiembrie 2017, însă a revenit recent în PSD, ca al doilea om în partid, intrând astfel în incompatibilitate. Potrivit legii de înființare a ANCOM, președintele și cei doi vicepreședinți ai instituției nu pot fi membri ai vreunui partid politic pe perioada exercitării mandatului.
La sfârșitul lui august când a revenit în partid, Grindeanu anunța cu surle și trâmbițe că demisionează de la ANCOM înainte de împlinirea termenului legal de 90 de zile în care avea voie să aleagă între cele două. “Din momentul în care am intrat în incompatibilitate (…) odată cu revenirea în PSD, conform legii am 90 de zile în care să aleg şi să ies din incompatibilitate. Vă spun cât se poate de tranşant că alegerea am făcut-o. Deci, în luna septembrie, nu aştept cele 90 de zile, voi demisiona de la ANCOM”, spunea Grindeanu acum.
Între timp, pesedistul s-a mai jucat puțin de-a „uite demisia, nu-i demisia”. Nu numai că nu și-a dat demisia în septembrie, așa cum anunțase inițial, dar a și revenit cu o modificare asupra demisiei inițiale. Deputatul USR Cătălin Drulă a remarcat că Grindeanu și-a modificat demisia înaintată cu data de 16 octombrie, în data de 8 octombrie, pentru că procedura nu ar fi fost respectată. Parlamentul nu putea începe procedura de numire a unui alt președinte cât timp nu lua act de vacantarea postului.
„Și-a trimis Grindeanu demisia 2.0 – adică a modificat-o din 16 octombrie în data de azi, 8 octombrie. Și-au dat seama pesediștii că era ilegal procesul. Bătaia de joc asupra procesului rămâne. PSD se grăbește ca trenul, deși nu e nicio grabă,” a remarcat Drulă.
El a precizat că atribuțiile președintelui puteau fi îndeplinite fără nicio problemă, pentru următoarea perioadă, de cei doi vicepreședinți ai ANCOM.
O ordonanță de la Grindeanu pentru Grindeanu
Numirea președintelui și vicepreședinților ANCOM era în curtea altor instituții, potrivit legislației anterioare. Cel care a făcut modificarea prin OUG a fost chiar Grindeanu, când era prim-ministru. Înainte, conducerea Autorității era numită de șeful statului, la propunerea Guvernului. Prin OUG nr. 33/ 2017, aceasta a fost modificată ca atribuție a Parlamentului reunit. Primul beneficiar al modificării legii, peste câteva luni, a fost chiar Sorin Grindeanu, care n-a mai avut nevoie de acordul lui Klaus Iohannis la acel moment, ci a trecut prin Parlament ales de majoritatea parlamentară a PSD.
În acest moment, PSD profită încă o dată de modificarea legislativă, impunându-și omul în Parlament, fără să mai fie nevoie de acordul Executivului sau al șefului statului.
