Deputatul PSD Marcel Ciolacu a fost ales, ieri, preşedinte al Camerei Deputaţilor, post rămas vacant după condamnarea lui Liviu Dragnea. Ciolacu, susținut de PSD și ALDE, a obţinut 172 de voturi pentru postul de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Deputatul PNL Raluca Turcan, susţinută şi de PMP şi USR, a obţinut 100 de voturi. Deputatul UDMR Kelemen Hunor a obținut 20 de voturi. Totodată, 11 voturi au fost anulate. Votul a fost secret. PSD și ALDE au 159 de voturi, ceea ce înseamnă că Marcel Ciolacu a obținut în plus 13 voturi, din partea Minorităților și, posibil, a deputaților Pro România. Poziția oficială a Pro România a fost că nu susține niciunul dintre candidați.
Poziția celui de al treilea om în stat a fost declarată, ieri, vacantă, oficial, în plenul Camerei Deputaților, după ce fostul președinte Liviu Dragnea a fost condamnat și încarcerat. Pentru validarea unui nou președinte era nevoie de minimum 165 de voturi pe care, în prezent nici Coaliția, nici Opoziția nu le dețin. În acest context s-au declanșat negocierile cu Minoritățile și grupul deputaților independenți controlați de Victor Ponta.
În toiul negocierilor, a mai apărut o problemă, de data aceasta în interiorul coaliției PSD-ALDE. Comisia juridică de la Senat, dominată de PSD, a aprobat un raport favorabil începerii urmării penale pentru liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu. Parlamentarii ALDE au fost extrem de nemulțumiți de modul cum au procedat social-democrații.
Neocieri Tăriceanu-Dăncilă
Din acest motiv, deputații ALDE au rămas în expectativă, iar ședința Camerei Deputaților în care trebuia ales noul președinte a fost suspendată pentru o oră. PSD îi promisese lui Tăriceanu că votul pentru ridicarea imunității sale în comisia juridică a Senatului va fi amânat cu două săptămâni. Însă, Robert Cazanciuc (PSD), președintele Comisiei juridice, a convocat ședința și a cerut vot ieri în regim de urgență. Cazanciuc nu a acționat în baza unei indicații de la partid, ci din cauza supărării că nu a fost nominalizat de PSD pentru funcția de ministru al Justiției. CEX al PSD a desemnat-o marți seară pentru acest portofoliu pe Ana Birchall.
Enervat, Tăriceanu a sunat-o pe Viorica Dăncilă, cea care este președinte interimar al PSD. A fost nevoie ca premierul să vină la Parlament, pentru o discuție cu Tăriceanu. În urma discuțiilor, premierul a primit asigurări din partea lui Tăriceanu că ALDE va vota candidatul PSD pentru șefia Camerei Deputaților, adică pe Marcel Ciolacu. În schimb, social-democrații i-au dat asigurări lui Tăriceanu că îl vor sprijini la votul din plenul Senatului, care este decisiv pentru urmărirea sa penală. Liderul de grup al senatorilor PSD, Șerban Nicolae, a spus că nu crede că senatorii PSD vor vota în plen pentru ridicarea imunității lui Călin Popescu Tăriceanu. ”A fost o chestiune confuză. E anormal ca membrii Comisiei juridice să voteze de două ori, o dată în comisie și o dată în plen, pe o chestiune care ține de procedură penală”, a explicat Șerban Nicolae, votul din Comisia Juridică.
Ce a obținut Victor Ponta
Pe de altă parte, PSD a acceptat ca Pro România, partidul lui Victor Ponta să își formeze grup parlamentar, încercând să obțină neutralitatea acestei formațiuni, care în trecut a votat împotriva PSD. Victor Ponta va fi liderul acestui grup parlamentar, iar Mihai Tudose unul dintre vicelideri. Existența unui grup parlamentar înseamnă privilegii suplimentare concretizate în birouri, secretare sau mașini pentru deputații Pro România. În schimbul recunoașterii grupului, deputații Pro România, de la care se aștepta să voteze cu Opoziția, au anunțat că nu susțin niciun candidat. ”Am spus că nu votăm pentru Marcel Ciolacu. Am spus la fel însă că nu votăm cu Raluca Turcan! Toți cei supărați acum trebuie să accepte decizia noastră! Nu datorăm nimic nici PSD nici PNL – deci nu trebuie să dăm nimic la schimb!”, a explicat Ponta.
Comportamentul PSD a fost taxat de Raluca Turcan, candidatul Opoziției. ”Aici s-au tranzacţionat voturi, s-au făcut şantaje asupra unor voturi. Am asistat la tranzacţionări jenante chiar şi azi. Dacă PSD venea azi un un comportament care arăta că a înţeles, nu am fi avut nimic împotrivă să vă lăsăm să conduceţi în continuare Camera”, a acuzat Raluca Turcan.
Cine este Marcel Ciolacu
În urmă cu aproximativ 20 de ani, Marcel Ciolacu apărea în fotografii, la vânătoare alături de Omar Hayssam, condamnat pentru terorism după ce a pus la cale răpirea a trei jurnalişti.
Marcel Ciolacu a fost promovat în politică de Liviu Dragnea, alături de care a participat inclusiv la partide de pescuit. Apropierea de Liviu Dragnea i-a adus atât șefia grupului PSD din Camera Deputaților cât și un post de vicepremier în Guvernul Mihai Tudose. Ulterior, însă, Ciolacu s-a apropiat de Tudose și a intrat în conflict cu Dragnea, pierzându-și postul în Guvern. În toamna anului trecut, Ciolacu s-a numărat printre cei care au cerut, fără succes, demisia lui Liviu Dragnea din fruntea PSD. Supărat, liderul PSD Liviu Dragnea a fost aproape să se ia la bătaie cu fostul său locotenent, aflat în grupul „puciştilor“.
Potrivit CV-ului afişat pe site-ul Camerei Deputaţilor, Ciolacu a absolvit în 1995 Facultatea de Drept a Universității Ecologice. Între 2008 si 2009 a urmat un curs de perfecționare în domeniul securității și apărării naționale “Securitate și buna guvernare” la Colegiul National de Apărare București. Tot la capitolul studii figureaza un masterat la SNSPA Bucureşti.
Comisia juridică, aviz favorabil în cazul Tăriceanu
Comisia juridică din Senat a avizat, ieri, începerea urmăririi penale pentru liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul în care est acuzat că a primit foloase materiale de aproape 800.000 de dolari. Preşedintele comisiei, social-democratul Robert Cazanciuc, a spus că au fost trei voturi ”pentru”, două abţineri şi un vot ”împotrivă”. Raportul Comisiei juridice are carcater consultativ și va fi trimis plenului Senatului, care va lua dezicia privind aprobarea sau respingerea urmăririi penale. Conform lui Cazanciuc, încă de marţi Biroul Permanent a dispus un termen de două săptămâni pntru depunerea raportului, dar acesta va fi depus mai devreme.
DNA a transmis, în 7 noiembrie 2018, Senatului cererea de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Tăriceanu, acesta apreciind că este un demers politic şi exprimându-şi convingerea că în dosar e vorba de ”multă maculatură”.
Călin Popescu Tăriceanu este acuzat că a primit, în perioada în care era premier, „foloase materiale” de aproape 800.000 de dolari de la o firmă austriacă pentru a interveni pentru închierea unor acte adiţionale la un contract derulat de companie. Suma primită de Tăriceanu reprezenta un comision de 10 la sută din valoarea acestor acte adiţionale şi ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore. Dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu are peste 70 de volume şi cuprinde peste 17.000 de pagini.
