Fostul premier Dacian Cioloş afirmă că prin decizii precum cea luată în cazul şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, judecătorii Curţii Constituţionale transformă instituţia într-un “jucător politic”, precizând că atât partidul pe care l-a iniţiat “Mişcarea România Împreună”, cât şi colegii săi de la Platforma România 100 susţin depolitizarea CCR.
“În ultima perioadă de timp, am avut o serie de dovezi că instituţiile statului sunt disfuncţionale. Susţinerea partidului şi nu legea a devenit cel mai important factor în decizie. Am văzut asta la CNCD şi acum la Curtea Constituţională a României. Prin decizii precum cea de azi (miercuri – n.r.), judecătorii Curţii Constituţionale îndepărtează tot mai mult instituţia de rolul său de gardian al Constituţiei şi o transformă într-un jucător politic. Acest lucru este inadmisibil în democraţie. Ca parte a unui proces de reformare a statului, pe care Mişcarea România Împreună îl va propune în programul său politic, Curtea Constituţională trebuie depolitizată complet pentru a-şi relua rolul”, susţine Dacian Cioloş, într-o postare pe Facebook.
Potrivit acestuia, “rolul preşedintelui României, ales prin vot direct de către milioane de cetăţeni, nu poate fi modificat de CCR prin decizii cu iz de poziţionare politică”. “Nu e deloc în regulă! Ajungem să trebuiască să apărăm democraţia de însăşi Curtea Constituţională?”, conchide Cioloş.
Senatorul PSD, Şerban Nicolae, a declarat că în cazul în care preşedintele Klaus Iohannis va refuza să o refuze pe Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA, se poate vorbi serios despre o suspendare a şefului statului, din cauza încălcării unei decizii a CCR.
Întrebat de MEDIAFAX, dacă s-a-r impune suspendarea lui Klaus Iohannis, după deciziei de miercuri a Curţii Constituţionale a României (CCR) prin care şeful statului urmează să emită decretul de revocare a şefei DNA, Şerban Nicolae a spus că se poate vorbi cu seriozitate despre acest subiect.
“E de discutat foarte serios de data aceasta pentru că practic, în mod evident, preşedintele României refuză obligativitatea unei decizii a Curţii Constituţionale şi refuză supremaţia Constituţiei. La acest lucru se referă textul din Constituţie care vorbeşte de încălcări grave ale Legii fundamentale. În caz de încălcări grave ale Constituţiei, preşedintele poate fi suspendat şi se organizează referendum pentru demitere. În mod evident, dacă preşedintele României comite un asemenea gest de sfidare a unei decizii a CCR, a pune sub semnul întrebării autoritatea CCR şi practic de negare a supremaţiei Constituţiei şi a obligativităţii normele, înseamnă că domnul Iohannis nu mai e preşedintele României de facto şi nu ne mai rămâne decât să stabilim acest lucru”, a afirmat senatorul PSD, Şerban Nicolae, pentru Mediafax.
Șerban Nicolae:”Preşedintele Klaus Iohannis nu va ţine cont de decizia Curţii Constituţionale”
Cu toate acestea social-democratul a precizat că se îndoieşte că preşedintele Klaus Iohannis nu va ţine cont de decizia Curţii Constituţionale.
“Practic o persoană care încalcă cu bună ştiinţă Constituţia nu poate să fie apărătorul Constituţiei şi cel care veghează la buna funcţionare a autorităţilor publice. E clar că lucrurile acestea trebuie să revină în sarcina unei alte persoane care să îndeplinească funcţia de preşedinte al României. Dar mă îndoiesc. N-aş vrea să merg cu speculaţiile atât de departe. Nu cred că domnul Iohannis se va agăţa de funcţia de preşedinte chiar în contra Constituţiei. Nici mie nu mi-a convenit nişte decizii ale CCR, dar asta nu înseamnă că mi-aş permite vreodată, din postura de deţinător al unei funcţii publice, să sfidez CCR, Constituţia şi deciziile date de Curte”, a completat Nicolae.
Fostul ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, în prezent senator PSD, spune că președintele este obligat să emită decretul de revocare a șefei DNA, dacă nu interviune între timp „un gest de onoare”. El făcea referire la o eventuală demisie a Laurei Codruța Kovesi.
„Decizia era previzibilă. Președintele nu are atribuții în Constituție cu privire la numirea și revocarea procurorilor, nu are autoritate asupra procurorilor așa cum are ministrul Justiției, spune art. 132 din Constituție. CCR a fost consecvență cu propriile decizii”, a spus Cazanciuc.
Președintele este obligat să emită decretul de revocare a Laurei Coruța Kovesi, „dacă între timp nu intervine acest gest de onoare pentru a stinge acest conflict între autorități”.
„Nu putem spune că merge bine o instituție doar dacă un anumit om este acolo. Cred că dacă o instituție merge bine doar dacă e un anumit om acolo, demonstrăm că lucrurile nu merg bine”, a mai spus fostul ministru al Justiției.
„Un gest de onoare ar trebui să intervină în momentul de față, în acest caz. Președintele României nu ar trebui pus în situația de a emite un decret de revocare,” a adăugat el, întrebat dacă se așteaptă la o demisie de onoare a șefei DNA.
Alina Gorghiu:”Soluţia Curţii Constituţionale în ce priveşte revocarea şefei DNA a lovit puternic în credibilitatea CCR”
Senatorul liberal Alina Gorghiu spune că soluţia Curţii Constituţionale în ce priveşte revocarea şefei DNA a lovit puternic în credibilitatea CCR.
Soluţia de astăzi a CCR a lovit puternic în credibilitatea CCR. Nu există din punct de vedere logic şi legal altă soluţie decât respingerea solicitării ca inadmisibilă, însă nu e prima dată când, în ultimii ani, Curtea Constituţională se compromite. Motivarea va fi extrem de importantă, sper ca de acolo să înţelegem argumentele judecătorilor care au pronunţat această decizie. Ar fi păcat ca votul să fi fost strâns, pentru că asta ne-ar duce cu gândul la o cheie evident politică. Este foarte important să vedem pe ce considerente CCR a decis să dea astăzi apă la moară unui proces care duce, de exemplu, la revocarea şefului DNA pe aceeaşi procedură sau la fel de facil ca revocarea unui ministru sau a unui prefect. Nu îmi doresc să văd guvernările viitoare începându-şi mandatele prin schimbarea procurorilor şi a prefecţilor, cred că nimeni din România nu vrea aşa ceva”, a scris Gorghiu, miercuri, pe Facebook.
Traian Băsescu: “CCR a adoptat “o decizie de rară ticăloşie”
Ea a adăugat că argumentele juridice erau de partea Instituţiei prezidenţiale şi în mod cert deciziile CCR anterioare spun acelaşi lucru.
Fostul preşedinte Traian Băsescu susţine că CCR a adoptat ”o decizie de rară ticăloşie”, iar, ”practic, de azi, procurorii marilor parchete sunt subordonaţi guvernului politic”.
Dragnea şi Tăriceanu au reuşit implementarea visului USL: «NU AVEM PUTEREA, PÂNĂ NU AVEM JUSTIŢIA». Curtea Constituţională a adoptat, în conflictul Kovesi – Tudorel Toader, o decizie de rară ticăloşie. Practic, de azi, procurorii marilor parchete sunt subordonaţi guvernului politic, prin Ministrul Justiţiei”, scrie Traian Băsescu pe pagina sa de Facebook.
El susţine că CCR a întors justiţia la nivelul anilor 2004, când ”deciziile cu privire la soarta dosarelor penale se luau în sediul PSD, de doamna Stănoiu, alături de Adrian Năstase, Victor Viorel Ponta, Mike Şpagă, Marian Oprişan şi mulţi alţi politicieni socialişti”.
Traian Băsescu acuză Curtea Constituţională că a anulat 14 ani de progres în procesul de consolidare a independeţei Justiţiei.
”Eu nu susţin că, în independenţa ei, Justiţia nu a făcut abuzuri, nu a hărţuit şi condamnat oameni nevinovaţi, dar acestea trebuie corectate prin legi, prin implementarea deciziilor CCR şi a directivelor UE în legislaţie sau prin acţiuni ale CSM şi ale Inspecţiei Judiciare, dar în niciun caz prin punerea parchetelor sub control politic”, mai afirmă Băsescu.
Kelemen Hunor:”Nici nu m-a întristat, nici nu m-a înveselit decizia”
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că CCR a fost investită prin Constituţia din 2003 cu puteri extraordinare, iar în aceste condiţii, chiar dacă deciziile plac sau nu, trebuie respectate. Declaraţiile au fost făcute în contextul deciziei de miercuri a CCR.
Kelemen Hunor a declarat, miercuri, corespondentului Mediafax, că trebuie aşteptată motivarea deciziei CCR privind revocarea şefei DNA, pentru a se vedea dacă se stabilesc şi soluţii la conflictul constituţional între preşedintele ţării şi Guvern.
”Până nu vedem motivarea deciziei CCR nu ştim dacă e bine să comentăm, trebuie să vedem argumentele. Stabileşte CCR doar că există un conflict constituţional sau merge mai departe şi propune şi soluţii? Pentru că în acest moment am aflat că au spus doar că există un conflict constituţional între preşedinte şi Guvern. Din punctul meu de vedere, nici nu m-a întristat, nici nu m-a înveselit decizia. Noi am investit CCR prin Constituţia din 2003 cu puteri extraordinare, extrem de mari, iar în aceste condiţii, nu avem ce face, ne place sau nu ne place decizia, o respectăm şi ne conformăm, indiferent despre ce soluţie este vorba”, a spus Kelemen.
Potrivit acestuia, de ani de zile România „îşi bate joc de propria Curte Constituţională”, în condiţiile în care sunt foarte multe decizii ale acestei instituţii care nu au fost luate în considerare prin Parlament, prin legislaţie, ceea ce ar fi o problemă de fond legată de seriozitatea faţă de instituţiile fundamentale ale statului.
”Sunt multe decizii ale CCR care nu ne-au plăcut pe parcursul anilor, dar asta este viaţa. Dacă am dat o putere extraordinară CCR, atunci nu avem ce face”, a subliniat liderul UDMR.
Predoiu:”Avem o decizie fundamental eronată din punct de vedere tehnic juridic. Sesizarea era inadmisibilă”
Deputatul PNL, Cătălin Predoiu, membru în Comisia pentru modificarea legilor Justiţiei, a declarat, miercuri, referitor la decizia CCR privind conflictul sesizat între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, că decizia CCR este eronată din punct de vedere tehnic juridic.
‘În general, mă abţin să comentez deciziile CCR. Dar, în acest caz, avem o decizie fundamental eronată din punct de vedere tehnic juridic. Sesizarea era inadmisibilă. Pe lângă faptul că legea este foarte clară în privinţa atribuţiilor prezidenţiale, nu poate exista conflict juridic în interiorul aceleiaşi puteri, de aceea vorbim în teorie de conflict juridic, constituţional între puteri. Citiţi pledoaria prof. univ. dr. Simina Tănăsescu, susţinută la CCR şi veţi găsi în conţinut argumente impecabile şi imbatabile. Şi atunci, ce contra-argumente le-a înfrânt în viziunea CCR? Probabil cele de oportunitate. Dar când înfrângi dreptul cu oportunitatea, îi invadezi sfera sau invers, ieşi din sfera principiilor de drept. Să vedem acum şi motivarea şi soluţia indicate de CCR în concret pentru ieşirea din conflict”, a spus Cătălin Predoiu pe Facebook.
Curtea Constituţională a decis că există un conflict instituţional, după ce Guvernul a sesizat un posibil conflict între Executiv şi Preşedinţie, ca urmare a faptului că preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al DNA.
Curtea Constituţională a admis, cu majoritate de voturi, că există un conflict între preşedinte şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, din cauza refuzului şefului statului de a o revoca din funcţie pe Laura Codruţa Kovesi.
Tăriceanu:”Preşedintele trebuie să dea curs cererii de revocare care o priveşte pe şefa DNA”
“Ce face Curtea Constituţională? Să întărească poziţia Executivului, a ministrului Justiţiei în ceea ce priveşte relaţia instituţională între ministrul Justiţiei şi Ministerul Public. CCR reglementează că Ministerul Public funcţionează sub autoritatea ministrului şi preşedintele are un rol solemn şi de a da greutate deciziei de numire şi revocare în cazul procurorilor. Preşedintele nu poate să aibă un rol decisiv, funcţionearea procurorilor revine ministrului Justiţiei. (…)Preşedintele trebuie să dea curs cererii de revocare care o priveşte pe şefa DNA”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, după decizia CCR.
Tăriceanu a mai spus că în bucură decizia luată de judecătorii Curţii Constituţionale a României.
“Speram că aşa va fi, dar am aşteptat cu nerăbdare să vedem punctul de vedere exprimat de CCR şi mă bucură că limpezeşte în acest fel unele dintre lucrurile care au creat confuzie şi controverse şi am văzut, nu o dată, foarte multe confuzii făcute de cei care chiar poate pretindeau că au ceva cunoştinţe de drept constituţional. Aşadar, decizia privind revocarea care este luată de ministrul Justiţiei nu poate să fie nicidecum contrazisă de preşedintele României”, a mai spus preşedintele Senatului.
Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a declarat, miercuri, după decizia CCR privind existenţa unui conflict instituţional între preşedinte şi ministrul Justiţiei, că şeful statului trebuie să dea curs cererii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi.
USR:”Iohannis ar putea să nu ţină cont de decizia CCR”
Ion Stelian, membru în Comisia specială pentru legile justiţiei, a declarat, miercuri, că preşedintele Klaus Iohannis ar putea să nu ţină cont de decizia CCR în cazul în care şeful statului ar putea fi obligat să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi.
“Am aflat şi noi în urmă cu puţin timp în legătură cu decizia CCR mult aşteptată. În ceea ce ne priveşte, din păcate, nu putem spune că ne surprinde foarte tare. Am văzut în ultima perioadă o înşiruire întreagă de decizii CCR care par a ajuta consistent puterea actuală. Sunt obligatorii deciziile CCR, trebuie să le respectăm, dar putem să ne permitem să le şi comentăm şi putem să le aducem şi critici unei instituţii care pe zi ce trece arată tot mai clar că judecătorii CCR sunt numiţi politic. Până nu vedem motivarea, noi nu am găsit argumente decât în mod contrar. Ne aşteptam la o soluţie de respingere, nu vedem un conflict de natură constituţional şi nu vedem faptul că preşedintele şi-a exercitat puur şi simplu o prerogativă legală constituie o încălcare a Constituţiei. Se încearcă luare unor atribuţii importante ale preşedintelui, confiscarea, dacă vreţi, ale unor atribuţii”, a spus deputatul USR, Ion Stelian.
Întrebat dacă preşedintele ar putea să refuze să pună în aplicare decizia CCR, Ion Stelias a spus: “Eu vă pot spune că un preşedinte foarte jucător, în momente atât de tulburi care afectează democraţia şi statul de drept în România poate lua în calcul şi o astfel de variantă pentru că are o legimitate Constituţională. (…) Nu există nicio cale de atac, dar la fel nu există nicio modalitate de constrângere a preşedintelui să se supună acestei decizii”, a mai spus deputatul USR.
