Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Recursul compensatoriu, plimbat între politicieni

Recursul compensatoriu, plimbat între politicieni

Recursul compensatoriu, plimbat între politicieni

Opoziția acuză PSD pentru legea care a permis eliberarea unor infractori, în timp ce PSD dă vina pe guvernul Cioloș. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, promite o soluție dar aceasta se va aplica doar pe viitor fără a rezolva problema celor 14.000 de deținuți deja eliberați.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că Legea recursului compensatoriu a fost promovată de Guvernul tehnocrat, a fost votată şi de parlamentari USR şi PNL, iar preşedintele a promulgat-o fără să o atace la CCR. Toader a precizat că, în urma întâlnirii pe care a avut-o cu premierul Viorica Dăncilă, va face o evaluare a consecinţelor legii, iar luni dimineaţă îi va prezenta şefei Guvernului propuneri legislative şi non-legislative. ”Problema supraaglomerării penitenciarelor trebuie să fie rezolvată în acord cu standardele europene. Adevărul trebuie să fie cunoscut, trebuie să fie scos la suprafaţă pentru a cunoaşte stare de fapt, pentru a cunoaşte, pentru a şti când şi ce măsuri trebuiesc luate pentru îndreptarea lucrurilor, a stării de fapt”, a afirmat Tudorel Toader.

În replică, fostul premier Dacian Cioloş a prezentat stenograma şedinţei de Guvern din 31 ianuarie 2017, potrivit căreia Executivul Grindeanu a adoptat  proiectul de lege a recursului compensatoriu, pe care acum nu şi-l asumă. Dacian Cioloş mai afirmă că PSD a adoptat apoi Legea recursului compensatoriu cu introducerea unor măsuri care au permis eliberarea a mii de condamnaţi înainte de termen, iar Comisia juridică a Parlamentului care a adoptat Legea recursului compensatoriu a fost condusă de acelaşi Florin Iordache, iniţiatorul legii în Guvern. Fostul premier Sorin Grindeanu vine și îl contrazice pe Cioloș afirmând că a adoptat proiectul ”exact în forma inițiată de Raluca Prună, iar domnul Iordache a apreciat suficient proiectul doamnei Prună încât să-l propună spre aprobare în regim de urgență.”

 

Controverse politice

Preşedintele Klaus Iohanns a solicitat Guvernului o analiză profundă şi să prezinte soluţii cu privire la recursul compensatoriu, spunând că toată lumea caută vinovaţi. ”Trebuie să tragem câteva concluzii rapid şi să venim cu măsuri care permit omului de rând să stea liniştit acasă şi să nu se teamă că un delincvent eliberat vine peste el. Am observat tot felul de poziţii şi la guvernanţi şi din majoritatea parlamentară, dar şi din opoziţie, care toate seamănă între ele: se caută un vinovat pentru această lege. Eu vă spun clar: nu asta este soluţia. Căutarea vinovaţilor în alte guvernări şi în alte majorităţi nu a rezolvat încă niciodată vreo problemă şi de aceea solicit guvernului României să facă într-un timp scurt o analiză profundă şi să vină cu soluţii”, a solicitat șeful statului.

În replică, PSD l-a acuzat pe preşedintele Klaus Iohannis că a promulgat Legea recursului compensatoriu fără să o conteste la Curtea Constituţională şi fără să o trimită la reexaminare.  ”Iohannis în geacă roşie protesta în stradă să nu se dea graţiere pentru deţinuţii non-violenţi - soluţia care rezolva problema aglomeraţiei din penitenciare, fără a pune azi în pericol siguranţa cetăţenilor. Acum, Iohannis cere Guvernului soluţii după ce Premierul Dăncilă a anunţat de aseară că va veni cu soluţii pentru a repara problemele Legii Prună”, au replicat social-democrații pe pagina de Facebook a partidului.

PNL vrea sesiune extraordinară a Parlamentului pentru abrogarea sau modificarea legii recursului compensatoriu, dezbaterea şi respingerea OUG 114/2018, numită ”ordonanţa lăcomiei” şi pentru bugetul de stat pentru anul 2019, avertizând că în cazul în care solicitarea va fi respinsă va strânge semnături de la senatori şi deputaţi pentru chemarea Parlamentului din vacanţă.

 

Rezultatele legii

Potrivit unei statistici a Ministerului Justiției, din octombrie 2017 și până în noiembrie 2018, 188 de infractori eliberați din închisori în baza legii recursului compensatoriu s-au întors după gratii, după ce au comis din nou crime, violuri, fapte cu violențe și tentative de crime. Ministrul Justiției a mai precizat în documentul trimis deputatului PNL Florin Roman că din octombrie 2017 și până în noiembrie 2018 au fost eliberate din închisori 13.267 de persoane private de libertate, dintre care 10.880 au beneficiat de liberarea condiționată, inclusiv de legea privind recursul compensatoriu.

 

Traseul proiectului de lege

”România liberă” a reconstituit traseul proiectului de lege, dincolo de declarațiile politicienilor. Legea recursului compensatoriu a fost inițiată, în 2016, de ministrul Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună. Proiectul prevedea ca deținuților să li se scadă câte trei zile pe lună din pedeapsă dacă au stat într-un spațiu de sub trei metri pătrați de persoană. Prevederea fusese preluată dintr-o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit căreia norma minimă este de trei metri de suprafață pentru un deținut. Guvernul Cioloș nu a apucat să trimită proiectul în Parlament, pentru că la finalul anului 2016 i s-a încheiat mandatul. Proiectul a fost însușit de Guvernul PSD condus de Sorin Grindeanu și aprobat în ședința din 31 ianuarie 2017. Guvernul Grindeanu, prin intermediul ministrului Justiției Florin Iordache,  l-a trimis Parlamentului în ianuarie 2017.

Ulterior, Comisia juridică a Senatului a aprobat un amendament propus de UDMR, potrivit căruia spațiul spațiul necorespunzător a fost redefinit prin creșterea suprafeței de la trei la patru metri pătrați per deținut. Legea a fost aprobată de Senat, după care a fost trimisă Camerei Deputaților, for decizional.

În cadrul Comisiri juridice a Camerei Deputaților, au fost aprobat mai multe amendamente provenite din partea deputaților PSD, ALDE, UDMR. Astfel, s-au acordat șase zile pe lună de reducere din pedeapsă, pentru condiții necorespunzătoare, față de trei cât prevedea proiectul trimis de Guvern. De asemenea, au fost redefinite ”condițiile necorespunzătoare”, adăugându-se o serie de condiții suplimentare pentru reducerea pedepsei. Astfel, sunt considerate condiții necorespunzătoare:  lipsa accesului la activităț­i în aer liber, lipsa accesului la lumina naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaț­ie, lipsa temperaturii adecvate a camerei, lipsa posibilităț­ii de a folosi toaleta în privat ș­i de a se respecta normele sanitare de bază precum ș­i a cerin­țelor de igienă, existenta infiltra­țiilor, igrasiei ș­i mucegaiului în pere­ții camerelor de deten­ție.  Proiectul de lege și amendamentele Comisiei juridice au fost aprobate de Camera Deputaților cu voturile PSD, ALDE și UDMR. Ulterior, legea a fost contestată de PNL și USR la Curtea Constituțională (CCR), dar contestația a fost respinsă. Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind recursul compensatoriu pe 14 iulie 2017, fără a solicita reexaminarea actului normativ și fără să-l atace la CCR.

Comentarii

loading...