Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Reguli noi pentru arestul la domiciliu

Reguli noi pentru arestul la domiciliu

Reguli noi pentru arestul la domiciliu

Senatul a adoptat modificările aduse proiectului de lege pentru executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Senatul a adoptat, în calitate de primă cameră sesizată, modificarea legii privind executarea pedepselor (legea 254/2013) în sensul introducerii posibilității ca infractorii condamnați pentru fapte fără violență să facă închisoare la domiciliu, după ce Curtea Constituțională (CCR) a respins parțial proiectul. Proiectul legislativ a fost adoptat, cu amendamente, cu 102 voturi „pentru”, 14 voturi „împotrivă” şi trei abţineri.

Potrivit proiectului, cei cu pedepse de până la 18 luni vor efectua automat pedepsele la domiciliu.  „În cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de până la 18 luni executarea pedepsei se realizează prin detenţie la domiciliu, cu excepţia persoanelor condamnate pentru fapte cu violenţă”. Prevederile se aplică și celor care mai au 18 luni până la îndeplinirea condițiilor pentru liberarea condiționată.

Un alt articol prevede că executarea acasă a pedepsei se face fie cu brățară electronică de supraveghere, fie fără, dacă persoana condamnată nu a avut abateri disciplinare, iar pedeapsa sa nu depășește cinci ani. În aceste cazuri, decizia este luată de jucătorul de supraveghere.  ”Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate dispune executarea detenției la domiciliu fără sistem electronic de supraveghere în cazul în care persoana condamnată: a) nu are raportate abateri disciplinare; b) are o pedeapsă care nu depășește 5 ani”, prevede un articol nou introdus. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat, pe 21 iunie, în primă instanță,  la trei ani și jumătate de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman. Decizia nu este definitivă, apelul lui Dragnea fiind în curs de judecată.

 

Întreținerea minorilor

Verificarea executării se va realiza de lucrătorii anume desemnați de către MAI. Verificarea respectării de către persoana condamnată a obligațiilor stabilite de către judecătorul de supraveghere se va realiza prin supraveghere periodică a imobilului de executare, prin vizite la persoana condamnată, prin obținerea de informații prin modalități prevăzute de lege în legătură cu comportamentul și activitatea acesteia în locul de executare.

Una dintre modificările adoptate se referă la persoanele condamnate la pedeapsa închisorii, care au în întreţinere minori. „Regimul detenţiei la domiciliu se aplică şi persoanelor cu închisoarea de până la 10 ani, aplicate femeilor însărcinate, persoanelor care au în întreţinere minori, dacă acestor persoane nu li s-au interzis drepturile părinteşti înaintea pronunţării unei hotărâri de condamnare definitive”, prevede modificarea adusă proiectului de lege. Printre persoanele care ar putea beneficia de efectele proiectului de lege se numără Elena Udrea, care a născut, recent, în Costa Rica. Udrea a fost condamnată la șase ani cu executare în dosarul ”Gala Bute”, iar autoritățile din Costa Rica au afirmat că extrădarea este posibilă, dar au avansat un termen de șase luni de zile.

„Liberarea condiţionată se poate acorda şi pentru persoanele condamante care execută pedeapsa în regim semideschis, deschis sau se află în executarea pedepsei prin detenţie la domiciliu”, prevede un alt articol al proiectului votat de Senat.

De asemenea, legea mai prevede scăderea a câte 20 de zile din pedeapsă pentru fiecare lucrare științifică sau invenție, față de 20 de zile indiferent de numărul acestora cum prevede legea în prezent.

 

Ce a decis CCR

 Senatul e prima cameră sesizată în acest sens, forul decizional fiind Camera Deputaţilor. Inițiată de PSD, posibilitatea introducerii executării la domiciliu a pedepsei cu închisoarea a fost adoptată inițial de Parlament pe 6 iunie, dar măsura a fost contestată la Curtea Constituțioanlă (CCR) de Înalta Curte de Casație și Justiție și declarată parțial neconstituțională. CCR s-a mai pronunțat o dată, la sesizarea PNL și USR, pe această măsură de executare la domiciliu a pedepselor privative de libertate și a declarat legea neconstituțională în ansamblu.

 

Cum s-a schimbat proiectul de lege

Proiectul legislativ a fost depus, în vara anului trecut, de 32 parlamentari din PSD, PNL, USR și UDMR dar prevedea, inițial, doar dreptul condamnaţilor de a fi alături de familie la înmormântarea unei rude apropiate ori în alte situaţii grave (probleme medicale, calamităţi). ”Practic, era vorba de o învoire de câteva zile (maxim 5 zile), din motive umanitare. La elaborarea propunerii legislative au contribuit şi reprezentanţi ai Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR – CH). Legea a fost adoptată de Senat, ca primă cameră sesizată, în forma iniţială, pe 4 decembrie 2017. În timpul parcurgerii procesului legislativ la Camera Deputaţilor, alianţa PSD – ALDE a adăugat amendamente care au schimbat fundamental sensul legii (cele legate de executarea pedepsei la domiciliu, eliberarea înainte de termen a «academicienilor» din puşcării şi altele asemenea). Forma radical schimbată a fost adoptată de Camera Deputaţilor pe 16 iunie 2018”, a explicat Mihai Goţiu (USR), unul dintre semnatarii proiectului.

”Solicitarea de reexaminare a ajuns, ieri, la vot. Majoritatea din Senat a încălcat flagrant decizia CCR, adoptând legea în forma declarată neconstituţională, cu 102 voturi «pentru», 14 voturi «împotrivă» şi 3 abţineri. Alături de colegii senatori de la USR prezenţi am votat, evident, împotriva şmecheriei. Dacă aceeaşi formă va fi adoptată, din nou, şi la Camera Deputaţilor (cameră decizională), vom discuta cu juriştii şi, cel mai probabil, vom ataca iar legea la CCR. Atenţie: CCR a desfiinţat legea şi pe fond, nu doar pe motiv că forma iniţială a fost viciată grosolan pe parcursul procesului legislativ”, explică senatorul.

Comentarii

loading...