Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Nicolae Robu, primarul din Timișoara, are grijă de bunăstarea subordonaților

Nicolae Robu, primarul din Timișoara, are grijă de bunăstarea subordonaților

Salarii de nababi în administrația locală

Primăriile și consiliile județene operează, în această perioadă, un nou val de creșteri salariale, după cel din vara anului trecut. Aleșii locali folosesc, din plin, portițele din Legea salarizării și spun că acordă compensații în urma efectelor „Revoluției fiscale”.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Mai multe consilii județene sau locale au aprobat sau urmează să aprobe noi state de plate pentru angajați. Operațiunea este posibilă pentru că Legea salarizării, votată de Parlament în vara anului trecut, lasă la dispoziția consilierilor să stabilească lefurile angajaților în grilele de salarizare.

Va fi, practic, a doua majorare după cea din vara anului trecut. Legea reglementează doar modul în care se calculează salariile primarilor, viceprimarilor (în funcție de populație), președinților și vicepreședinților de CJ.  De exemplu, președinții de CJ și primarii de muncipii au dreptul, de la 1 ianuarie, 17.100 de lei brut, adică nouă salarii minime pe economie. Aceste indemnizații cresc automat, pentru că salariul minim pe economie a fost majorat de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, de la 1 ianuarie 2018. Șefii instituțiilor pot primi sporuri de 25% dacă lucrează cu fonduri europene. Pentru subordonați există o singură regulă: să nu aibă salarii mai mari comparativ cu vicepremarii sau vicepreședinți de CJ.

 

De ce e esențial șoferul lui Robu

 

În unele cazuri, această regulă pare să fie ocolită, potrivit datelor care apar în presa locală. „Opinia Timișoarei” a publicat recent salariile din Primăria orașului de pe Bega. Din document reiese că primarul Nicolae Robu (PNL) ar avea un salariu de 16.313 de lei brut iar Rodica Aurelian, șef Seviciu Resurse Umane – 18.060 de lei brut plus încă 436 de lei de la o direcție din subordinea Primăriei. Cei doi viceprimari au câte 14.050 de lei și, teoretic, acesta ar fi pragul maxim pentru subordonați. În lipsa unor explicații clare ale municipalității din Timișoara, menționăm că legea oferă posibilitatea ca angajații primăriilor să primească sporuri de până la 50% dacă desfășoară proiecte cu fonduri europene. 

Potrivit sursei citate, șoferul lui Nicolae Robu are un salariu de 9.384 de lei brut. „Eu iau în mână circa 11.000 de lei și consider că aș merita mult mai mult după cantitatea și calitatea muncii. Eu muncesc zilnic circa 12-14 ore și știe toată Timișoara lucrul acesta. De-asta oamenii mă apreciază, mă votează și mă revotează. Iar șoferul meu câstigă 6.500 în mână și nu este șofer. Lucrează 14 ore cot la cot cu mine sau cât e cazul”, a explicat Robu.

O operațiune similară se desfășoară și la nivelul CJ Timiș, condus de Călin Dobra (PSD). Salariile angajaților cresc cu procente situate între patru și zece la sută. Asta pe lângă indexarea salariilor cu sumele necesare plății contribuțiilor sociale. Salariul de bază brut al secretarului CJ Timiș ajunge la 15.200 de lei, iar al unui director general este de 14.554 lei pe lună. Arhitectul-șef al CJ Timiș are același salariu de bază ca și directorii, de 14.554 de lei, iar un șef serviciu ajunge la salariul brut de bază de 12.768 lei.

 

Cât valorează fondurile europene

 

Salariile angajaților CJ Hunedoara și ale celor din instituțiile subordonate vor fi majorate. Mircea Borbora (PSD), președintele instituţiei, va avea o indemnizație de 17.100 de lei brut, față de 13.050, cât avea în decembrie anul trecut. Cu sporul de 25% pentru proiectele europene, șeful CJ va ajunge la 21.375 de lei. Vicepreședinții CJ vor avea indemnizația de 15.200 de lei fiecare, plus sporul de 25%, adică 19.000 lei brut. Practic, șefii județului vor depăși salariile parlamentarilor care, în absența sporurilor, au doar 17.100 de lei.

Un șef de serviciu va avea un salariu de peste 11.000 lei, un auditor va primi până la 10.100 de lei, iar un consilier juridic va putea câștiga până la 8.800 de lei.

La Ploiești, primarul Adrian Dobre (PNL), va avea 17.100 de lei brut, plus coeficientul de 25% pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene.

În cazul celor doi viceprimari, coeficientul de calcul al indemnizației a fost menținut la nivelul 8 și, prin urmare, de la 1 ianuarie 2018, indemnizația brută a crescut la 15.200 de lei, la care se adaugă sporul de 25%. Salariul brut al secretarului unității administrativ-teritoriale a ajuns la 12.540 de lei, iar arhitectul orașului câștigă un salariu brut de 11.495 de lei.

Șoferul unei autospeciale pleacă de la un salariu de bază de 3.496 de lei și poate ajunge la salariul de bază de 4.353 de lei în cazul în care are o vechime de 20 de ani.

 

 

Compensarea efectelor „Revoluției fiscale”

 

La rândul său, primarul din Iași, Mihai Chirica, le-a promis subordonaților că va combate efectele „Revoluției fiscale” prin majorarea salariilor cu 20%. Acest procent urmează să fie aplicat unor salarii deja majorate anul trecut. Numai câteva exemple: secretarul Consiliului Local – 11.585 de lei, arhitectul-șef  – 11.136 de lei, directorul-tehnic – 11. 397 de lei, șef de serviciu – 8.033 de lei. „Se are în vedere majorarea, începând cu 1 ianuarie 2018, a salariilor de bază ale funcţionarilor publici şi personalului contractual cu 20% faţă de nivelul acordat în decembrie 2017, pentru acoperirea sarcinii fiscale care translează de la angajator la angajat conform OUG nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, deci fără a afecta veniturile nete ale angajaţilor”, se arată într-un proiect de hotărâre.  Așa cum menționam, salariul primarului crește automat la 17.100 de lei, prin legea salarizării.

 

 

Nu s-au majorat, dar au crescut

 

Consiliul Județean Botoșani a aprobat noua grilă de salarizare, cu voturile PSD, în timp ce liberalii s-au opus. Salariile vor crește cu 25% față de luna decembrie a anului trecut. Noile majorări salariale vor duce la lefuri de 13.015 lei pentru secretarul general al judeţului, 10.659 de lei un şef serviciu, 8.354 de lei consilierul juridic. Referentul de specialitate va primi 6.935 lei, şoferul între 3.211 lei până la 4.000 lei, iar consilierul cabinetului preşedintelui CJ va primi 7.454 lei. Costică Macaleţi (PSD), preşedintele CJ Botoşani, are justificări pentru creșterea lefurilor. „Am abordat următorul principiu: indicele de salarizare de anul trecut l-am aplicat la salariul minim pe economice. Practic, nu este o majorare efectivă, ci doar am aplicat indicele la salariul minim. Noi am păstrat un echilibru, luând salariile mari din consiliile judeţene şi cele mici şi suntem undeva pe la mijloc”, a declarat Costică Macaleţi.

 

Primarii comunelor își umflă salariile în dauna alegătorilor

 

La țară, edilii aplică proverbul ”obrazul subțire cu cheltuială se ține”. Însă majorarea salariilor atârnă greu în bugetele locale, în condițiile în care încasările sunt mici, iar statul asigură diferența.

 

În comuna ieșeană Moșna, primarul Georgel Popa va avea un salariu de 11.875 de lei brut. El și-a mărit retribuția la maximum permis de lege pentru categoria 5.000-10.000 de locuitori.

Și aceasta pentru că, pe hârtie, comuna are 6.738 de locuitori, dar în realitate nu sunt mai mult 2.000 (1.800 potrivit recensământului din 2011). Însă, în comună și-au făcut buletine peste 4.200 de cetățeni basarabeni. Primarii comunelor care au mai puțin de 3.000 de locuitori încasează cu 1.900 de lei mai puțin, comparativ cu categoria în care s-a încadrat primarul. În salariu este inclus și sporul de 25% pentru desfășurarea de proiecte europene. „Avem în derulare un proiect european de 300.000 de euro pentru repararea unei grădinițe”, a explicat primarul, potrivit presei locale.

Viceprimarul are 5.800 de lei, iar secretarul comunei primește 5.075 de lei. Un consilier obișnuit  din primărie are salariul de 3.165 lei, iar un consilier-bibliotecar primește 4.000 de lei lunar. Cu tot cu primar și viceprimar, Primăria Moșna are 20 de angajați. Încasările anuale ale Primăriei Moșna sunt de aproximativ 200.000 de lei pe an, economia comunei fiind compusă dintr-un bar și trei magazine. Numai pentru salariul primarului este nevoie de 142.000 de lei anual. Bugetul primăriei este de 1,2 milioane de anual, diferența fiind suportată de la bugetul central.

 

Ce proiecte abandonează primarii

 

Angajații Primăriei Bătrâni, una dintre cele mai sărace din Prahova, și-au majorat și ei lefurile. Primarul va avea un salariu brut de 7.600 lei, viceprimarul și secretarul vor avea 5.700 de lei, iar consilierul personal al edilului 5.200 de lei. Fiecare referent sau inspector va câștiga între 3.500 și 3.800 de lei. 

De creșteri substanțiale ale veniturilor vor beneficia și polițiștii locali (2.622 de lei), paznicul (2.880 de lei) și îngrijitorul (2.755 de lei).  Între timp, locuitorii din comună reclamă faptul că multe ulițe nu sunt nici măcar pietruite, numeroase zone neavând acces la utilități precum apă, canalizare sau gaze.

În comuna Secu, din județul Dolj, nu prea mai sunt bani pentru proiecte, după cum o spune chiar viceprimarul Viorel Țârei. ”Actualului primar i s-a aprobat proiectul de alimentare cu apă şi este în curs de aprobare şi proiectul pentru asfaltarea drumului de exploataţie. Bugetul arată foarte rău, deci ne catalogăm ca unitate săracă”, a enumerat viceprimarul. Cu toate acestea, pentru măriri de salarii în primărie s-au găsit bani: „Eu am avut 26 de milioane şi am 30 de milioane, plus 700.000 în bani vechi. Al primarului era cu două milioane şi ceva mai mare decât mine, cred că are cu șase mai mult. Problema este că noi nu avem bani nici să plătim aceste salarii”, a calculat viceprimarul.

De drumuri asfaltate, canalizare şi iluminat public ar avea nevoie şi locuitorii din comuna Mălureni, judeţul Argeş.

Primarul Adrian Cristescu a fost, pe rând, şofer al microbuzului şcolar, consilier local şi viceprimar. După unele ezitări, până la urmă, a majorat salariile, dar nu până la pragul maxim, pentru că i-a fost ruşine de sărăcia comunei. „4.576 (salariul primarului - n.r). Am șase superiori care ia 2.800. Am trei principali, care iau 2.500. Am asistenţi doi, cu 2.200, am şoferi - trei. Referentul superior are 2.500, şoferi am trei, ia 1.655. Guard, adică femeia de serviciu, 1.613. Secretar – 3.653, referent cultură – 1.732 şi 2.102 – bibliotecar”, a explicat edilul.


Și-au trecut leafa pe bilețel

Primarul comunei Giera (Timiș), Radu Vicol, a propus ca fiecare angajat al administrației locale să se autoevalueze. El și-a chemat subordonații și a împărțit bilețele, cerându-le să-și treacă cu toții numele și leafa pe care și-ar dori-o pe hârtiuța primită. Le-a centralizat și a constatat uimit că nici unul dintre subordonații săi ”nu a sărit calul”. Adică, salariații au cerut majorări între 10 și 15%. Primarul a decis să înainteze Consiliului Local acest centralizator pe motiv că „oamenii din primărie au dovedit mult bun-simț și responsabilitate, fiecare punând în balanță cât muncește și cât ar dori să câștige”.

 

Comentarii

loading...