Comisiile de specialitate ale Senatului au dat raport de admitere asupra proiectului de lege iniţiat de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu pentru declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei.
Astfel, Comisia Juridică a Senatului a adoptat iniţiativa legislativă cu amendamente, iar Comisiile de apărare și administrație publică au întocmit un raport favorabil. Propunerea legislativă va fi trimisă plenului Senatului.
”Prin derogare de la prevederile art. 24 din Legea 182/2002 se declasifică Hotărarea CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor, precum și toate documentele care conțin informații clasificate având ca temei Hotărârea. La data intrării în vigoare a prezentei legi, documentele sunt declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură”, prevede actul normativ. Documentele nu mai produc efecte de orice natură începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi.
Un amendament aprobat de Comisia juridică vizează termenele până la care se depun plângerile. ”Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, de efectele produse de documentele prevăzute la articolul 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit”, prevede unul dintre amendamente. Termenul iniţial, în forma proiectul înregistrat la Senat în care te puteai adresa instanţelor era de şase luni.
322 de dosare
Senatorii juriști au adăugat un articol în proiectul inițial potrivit căruia cauzele în care au fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existență a acestei documentelor din baza acestei hotărâri sunt supuse revizuirii. ”Cauzele în care ai fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la articolul 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei Instanţe care a soluţionat fondul cauzei”, prevede unul dintre articolele modificate. Amendamentele au fost propuse de deputatul PSD Mircea Drăghici, inițiator al proiectului alături de cei doi lideri PSD și ALDE. Împotriva acestora au votat senatorii PNL și USR.
Preşedintele Comisiei juridice, senatorul PSD Robert Cazanciuc, a declarat că iniţiatorul a considerat că în cadrul Comisiei parlamentare de control al SRI aceste documente ar putea fi studiate în condiţii sigure.
El a adăugat că un astfel de proiect era necesar, ”plecând de la o realitate de care s-a abuzat”. ”Iniţiatorul a invocat o declaraţie a directorului SRI, care vorbea la un moment dat de 322 de dosare. Deci, par să nu fie foarte multe, cel puţin la prima vedere. După declasificare, dacă se va constata că sunt mai multe dosare, o să vedem atunci. Dacă în derularea proceselor în momentul de faţă vor fi şi alte instanţe care vor invoca documente clasificate la care părţile nu au avut acces, o să vedem atunci. Dar plecăm de la această cifră, spusă în spaţiul public de directorul SRI, de peste 300 de dosare”, a afirmat Cazanciuc.
Desecretizarea acțiunilor DNA- SRI
De asemenea, Comisiile pentru apărare şi pentru administraţie publică ale Senatului au dat raport comun de admitere, cu un amendament al lui Traian Băsescu, asupra proiectului de lege. ”Se desecretizează de la data intrării în vigoare a legii toate planurile de cooperare realizate între DNA şi SRI în baza art. 15 din Protocolul de cooperare dintre PICCJ şi SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale nr. 003064 din 04.02.2009”, prevede modificarea adusă de senatorul Traian Băsescu.
Ulterior şedinţei de ieri, Traian Băsescu a declarat că hotărârea CSAT nr. 17/2005 nu trebuie desecretizată pentru că nu este secretă. Fostul preşedinte al României a spus că pentru o bună informare a populaţiei ar trebui desecretizate planurilor de acţiune comune între SRI şi DNA, făcute în baza protocolului încheiat în 2009 între aceste instituţii. ”Am avut un amendament legat de hotărârea CSAT nr. 17 pe care unii senatori sau PSD o consideră baza protocoalelor ceea ce e o minciună de tip PSD. Baza protocoalelor este cu totul alta. Dacă vor să ajungă la corecta informare a populației trebuiesc desecretizate planurile de acțiune comune între DNA și SRI făcute în baza protocolului din 2009. M-am dus cu acest amendament în comisie, nici decum în baza hotărârii CSAT 17 pentru că acea hotărâre nu pomenește SRI”, a explicat fostul președinte al României.
Traian Băsescu spunea, joia trecută, că în proiectul de lege care prevede declasificarea hotărârii CSAT 17/2005 ar trebui inclus un articol prin care să fie desecretizate cele 322 de acțiuni comune ale SRI şi instituţiilor din Justiţie, despre care a vorbit directorul Serviciului, Eduard Hellvig.
Pași procedurali
Pe 29 iunie, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea şi deputatul Mircea Gheorghe Drăghici au depus propunerea legislativă pentru declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei.
Raportul comisiilor de specialitate va fi trimis Senatului, iar după votul din această cameră proiectul va fi discutat de Camera Deputaților, for decizional. Ulterior, legea poate fi contestată la Curtea Constituțională (CCR). Legea va fi trimisă la promulgare președintelui Klaus Iohannnis care poate cere, o singură dată, reexaminarea actului normativ.
Ce își amintesc Băsescu și Tăriceanu
În 2005, cand a fost aprobată această hotărâre, Traian Băsescu era președinte al CSAT iar vicepreședinte, în calitate de prim ministru, era Călin Popescu Tăriceanu.
În 30 martie 2017, Traian Băsescu afirma că Hotărârea 17/2005 instituțiile implicate erau Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Public, Parchetul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei, nu și SRI. ”S-a publicat protocolul semnat în 2009 între Ministerul Public şi SRI. Din cele 18 pagini ale protocolului, două sunt dedicate nominalizării legilor, ordonanţelor de urgenţă, hotărârilor de guvern şi hotărârilor CSAT care constituie izvorul conţinutului protocolului. Şi ce să vezi?! Din mandatul meu, sunt invocate cinci hotărâri CSAT, din care patru se referă la antiterorism şi contraterorism, activităţi aflate în sarcina DIICOT şi a Parchetului General. Doar hotărârea CSAT nr. 17/2005, se referă la combaterea corupţiei, a fraudei şi a spălării banilor. În această hotărâre, instituţiile implicate sunt: Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Public, Parchetul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei. Nici vorbă de implicarea SRI prin decizia CSAT”, afirma Traian Băsescu.
Călin Popescu Tăriceanu a declarat în aprilie 2017, referitor la faptul că în 2005, când s-au încheiat unele dintre protocoalele instituţiilor cu SRI, el era premier și membru al Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), că documentele nu a fost discutate în CSAT.Acesta spunea că, după 13 ani, nu îşi mai aduce aminte detalii, dar este necesar ca toate protocoalele să fie ”scoase la lumină”.
