Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

PSD și PNL, umăr la umăr în cursa pentru europarlamentare

PSD și PNL, umăr la umăr în cursa pentru europarlamentare

Sondaj de opinie. PSD și PNL, umăr la umăr în cursa pentru europarlamentare

PSD şi PNL sunt aproape la egalitate în intenţia de vot pentru alegerile europarlamentare, arată rezultatele unui sondaj INSCOP Research, realizat în perioada 5-13 martie.

Romulus Georgescu 0 comentarii

26,9% dintre alegătorii care s-ar prezenta la vot intenţionează să voteze cu PSD, iar 26,3% cu PNL, potrivit celui mai recent sondaj INSCOP. Procentele sunt alese prin raportare la cei care exprimă o opţiune de vot clară (58,5% din eşantion). În urmă cu o lună, PSD era cotat cu 27,8% iar PNL cu 26,7%, potrivit aceluiași institut de sondare a opiniei publice. Alegerile europarlamentare vor avea loc pe 26 mai. Scăderea PSD, partid care la alegerile parlamentare din 2016 a obținut 45% din voturi, este confirmată de toate sondajele de opinie din ultima perioadă. Însă, rămâne un semn de întrebare cât de mult a scăzut partidul condus de Liviu Dragnea. Potrivit unui sondaj CURS publicat acum o lună de zile social-democrații ar obține 32% din voturi iar PNL 22%. Chiar dacă procentele PSD diferă în funcție de realizatorii sondajelor, este clar că scandalul din ultima vreme, legat de modificarea legilor justiției, prin ordonanță de urgență, a provocat noi probleme de imagine PSD.

Pe locul trei se clasează Alianţa 2020 USR-PLUS cu 15,3%. Este pentru prima dată când INSCOP măsoară noua alianță. Este interesant de remarcat că, acum o lună de zile, USR avea 10% iar PLUS 7%. Poate să fie un prim semnal că nu toți alegătorii celor două partide au acceptat alianța, dar pentru confirmarea unui astfel de trend este nevoie de mai multe sondaje de opinie.

 

Ce partide depășesc pragul

Pe locurile următoare se clasează ALDE cu 9,3% şi Pro România cu 9,1%. Ar mai depăşi pragul electoral doar UDMR, care ar obţine 5%. Pentru PMP şi-au exprimat intenţia de vot 4,4% dintre respondenţi (sub pragul de 5%), în timp ce 1,1% au ales PNŢCD, 1% UNPR şi tot 1% DEMOS. 

Intenţia românilor de a se prezenta la urne la alegerile europarlamentare a fost măsurată pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă ”sigur nu voi vota” iar nota 10 înseamnă ”sigur voi vota”. 11,8% dintre respondenţi au ales varianta 1, 3,3% varianta 2, 3,2% varianta 3, 3,9% varianta 4. Varianta 5 a fost aleasă de 7,7% dintre respondenţi, în timp ce pentru varianta 6 au optat 4,8% dintre români, pentru varianta 7 au optat 7,3%, iar pentru varianta 8 au optat 11%. 11,8% dintre respondenţi au ales varianta 9, în timp ce doar 26,9% au declarat că vor merge sigur să voteze. 8,3% reprezintă non-răspunsuri. Comparativ cu luna februarie, creşte foarte uşor procentul celor care declară că sigur vor vota, în contextul în care apropierea alegerilor pentru Parlamentul European duce la sporirea interesului pentru scrutinul din mai.

La alegerile europarlamentare, rezultatul final al votului va fi influenţat suplimentar de numeroşi factori care nu pot fi cuantificaţi într-un sondaj de opinie, precum activitatea partidelor politice, mobilizarea organizaţiilor politice, evenimente de impact pe agenda publică (de exemplu convocarea unui referendum în ziua votului), componenţa listei finale de candidaţi pe care o va prezenta fiecare partid, prezenţa efectivă la urne în ziua alegerilor sau volumul voturilor din afara ţării.

 

Scenariul care avantajează PSD

În ceea ce priveşte prezenţa efectivă la urne în ziua alegerilor, INSCOP a realizat o estimare pe baza unei întrebări dedicate – ”Pe o scală de la 1 la 10 în care nota 1 înseamnă sigur nu voi vota, iar nota 10 înseamnă sigur voi vota, indicaţi în ce măsură intenţionaţi să vă prezentaţi la vot pentru alegerile europarlamentare, care vor fi organizate în luna mai 2019?”. O astfel de întrebare permite să se realizeze o estimare în condițiile unei prezențe mai reduse, dacă sunt luați în calcul doar cei siguri  că vor merge la vot.

În condiţiile în care luăm în considerare doar respondenţii care aleg opţiunile 9 şi 10 pentru a izola un segment de populaţie care declară un grad foarte mare de certitudine al prezenţei la vot în ziua alegerilor (reprezentând 38,7% din populaţie, conform datelor sondajului de opinie) şi corelăm aceste răspunsuri cu întrebarea privind opţiunile de vot, constatăm uşoare modificări ale procentelor obţinute de partidele/alianţele politice măsurate, arată INSCOP. Astfel, PSD, PNL, Alianţa 2020 USR-PLUS ar obţine mai multe voturi, în timp ce ALDE, Partidul Pro România şi PMP ar pierde voturi. Astfel 29,1% dintre respondenţi declară că ar vota cu PSD (comparativ cu 26,9% la întrebarea clasică), iar 27,1% cu PNL (comparativ cu 26,3% la întrebarea clasică). Urmează Alianţa 2020 USR-PLUS cu 17,7% (15,3% la întrebarea clasică), Partidul Pro România cu 8,1% (9,1% la întrebarea clasică), ALDE cu 7,9% (9,3% la întrebarea clasică) şi UDMR cu 5,2% (5% la întrebarea clasică). Sub pragul electoral s-ar situa PMP cu 3,7% (4,4% la întrebarea clasică), DEMOS cu 0,7% şi PNŢCD cu 0,2%. Rezultatele acestei corelaţii trebuie analizate cu reţinere având în vedere că se bazează pe un sub-eşantion mai mic (aproximativ 400 de subiecţi), ceea ce duce la creşterea nivelului de eroare a datelor.

 

Cifrele sondajului

Sondajul Inscop Research a fost realizat în perioada 5-13 martie 2019, la comanda Fundaţiei Konrad Adenauer, pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eşantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1053 persoane, reprezentativ pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

 

 

Comentarii

loading...