Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, joi seara, că are anumite “nedumeriri” referitoare la scrisoarea comună a celor şapte misiuni diplomatice în România şi că aceasta ar putea fi “rezultatul unei insuficiente cunoaşteri” asupra conţinutului legilor privind funcţionarea Justiţiei.
“Am citit scrisoarea şi am anumite nedumeriri ca să folosesc un limbaj cât mai elegant. Pe de o parte mă bucură că ambasadorii statelor Uniunii Europene sunt preocupaţi în calitatea de parteneri, de prieteni ai României, de evoluţiile din România. Acest lucru este un lucru pozitiv, un aspect pozitiv. Acum, citind această scrisoare şi analizând-o, îmi dau seama că există două ipoteze care au stat la baza aserţiunilor făcute în această scrisoare. Prima ipoteză practic nu vreau să o iau în considerare, anume o, nu ştiu, hai să spunem, o bănuială de rea intenţie. Dacă această ipoteză o eliminăm, nu rămâne decât cealaltă, care pare să fie rezultatul unei insuficiente cunoaşteri, unei insuficiente informări asupra problemei. Adică asupra conţinutului legilor care vin să fie în aceste zile votate în Parlament şi care vizează practic chestiuni ce ţin de organizarea justiţiei”, a spus Tăriceanu, la Antena 3.
Preşedintele Senatului a subliniat că nu a existat niciun fel de prevedere care să afecteze independenţa justiţiei în legile dezbătute în ultima perioadă în Parlament şi consideră că temerile vehiculate în spaţiul public au fost neîntemeiate.
“Ei bine, toate subiectele sensibile din aceste zile, care au fost dezbătute bineînţeles şi incluse în legea 303, 304 şi 317, cred că au fost destul de bine prezentate, poate ele sunt puţin prea tehnice pentru a fi înţelese de persoane fără o pregătire de specialitate, mă refer în general, nu la ambasadori, dar cred că toate temerile care la un moment dat au fost vehiculate în spaţiul public, au fost neîntemeiate. Nu a existat niciun fel de prevedere care să afecteze câtuşi de puţin independenţa justiţiei, nu mai vorbim de lupta împotriva corupţiei pentru că funcţionarea justiţiei nu are prevederi specifice acestei chestiuni care sunt incluse evident în codurile penale, iar noi nu am discutat codurile penale”, a declarat Tăriceanu.
El a argumentat că ambasadorii semnatari ai scrisorii nu au avut practic timpul necesar pentru a trage “o concluzie obiectivă şi corectă” asupra modificărilor aduse legilor Justiţiei, în condiţiile în care acestea abia au fost votate în Parlament.
“Pentru că eu am îndoiala că au putut să fie atât de bine informaţi atâta vreme cât legile nu au putut să fie traduse într-o limbă de circulaţie internaţională, nici nu au apărut în Monitorul Oficial, pentru că, de exemplu, Legea 317 astăzi abia a fost votată în Cameră, ieri a fost legea 304, deci nu ştiu cine a putut să vadă forma finală pe baza căreia să poată să tragă o concluzie obiectivă şi corectă”, a adăugat Tăriceanu.
Preşedintele Senatului şi-a exprimat disponibilitatea de a avea o discuţie cu ambasadorii şi a menţionat că până acum nu a avut vreo solicitare din partea vreunui ambasador pentru lămuri referitoare la legile Justiţiei.
“Aşadar ar fi fost normal ca în prealabil ambasadorii să se informeze mai bine, eu n-am avut nicio cerere din partea vreunui ambasador de a solicita lămuriri pe legile Justiţiei pentru că le-aş fi dat cu cea mai mare plăcere şi aş fi avut toată disponibilitatea de a face o discuţie lămuritoare în acest sens. Nu-mi rămâne decât să-mi exprim public, aşa cum fac şi excelenţele lor, disponibilitatea ca de îndată ce îşi termină vacanţele de Crăciun să îi primesc la Senat şi să facem o discuţie deschisă, onestă, sinceră, în care dânşii să explice mai pe larg care sunt preocupările. Dar mai pe larg şi mai exact, nu în termeni de aserţiuni de ordin general, că aceste modificări legislative ar putea afecta independenţa Justiţiei sau ar putea afecta lupta împotriva corupţiei”, a menţionat preşedintele Senatului.
El a mai subliniat că instituţiile, inclusiv Justiţia, trebuie să fie preocupate ca drepturile şi libertăţile cetăţeanului să fie pe primul plan.
“E foarte important ca modul în care funcţionează Justiţia să plece de la un element de bază care stă şi la baza construcţiei UE şi în toate statele UE. Adică preocuparea, grija, ca drepturile şi libertăţile individuale să fie puse pe primul plan. Nu putem să punem instituţiile peste cetăţeni. Instituţiile trebuie să servească cetăţenii, inclusiv Justiţia, aşa cum Parlamentul serveşte cetăţenii, cum Guvernul serveşte cetăţeanul, şi legile Justiţiei trebuie să aibă acelaşi scop. Deci toate trebuie să fie gândite pentru a sta la baza unei construcţii care are în centru cetăţeanul cu drepturile şi libertăţile lui, care trebuie să fie protejate. Şi prima instituţie care trebuie să protejeze aceste drepturi evident că este justiţia”, a mai spus preşedintele Senatului.
Ambasadele Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Suediei în România fac apel la “toate părţile implicate” în procesul de reformă a justiţiei “să evite orice acţiune care ar putea duce la slăbirea independenţei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei”, se arată într-o scrisoare comună a misiunilor diplomatice.
