Dacă nu va emite decretul, Iohannis va încălca prevederile Constituției, mai spune ministrul Justiției. “Președintele are timp să reflecteze asupra deciziei, până publicarea deciziei. Acum avem un comunicat care are sâmburele, esenţa deciziei, dar comunicat care astăzi, când vorbim, nu produce efecte juridice. Efect juridic se va produce din momentul când decizia motivată se va publica în Monitorul Oficial. De atunci, din momentul acela, se naşte obligaţia constituţională a preşedintelui de a emite decretul de revocare, cum spune dispozitivul Curţii. Eu, personal, nu cred că preşedintele nu va da curs deciziei CCR”, a spus Toader la Antena 3. Acesta susține că există două posibile sancțiuni, dacă Iohannis nu respectă Constituția. “Există sancțiunea electorală. O decizie la nivel politic”, a mai spus Toader.
“Decizia CCR, un început de revenire spre normalitate”
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat miercuri că decizia CCR referitoare la procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, reprezintă “un început de revenire spre normalitate”.
“Sigur că am aşteptat-o cu interes, cu preocupare (…), dar, pe fond, ce am scris acolo, ce am susţinut la Curte este în deplin acord cu convingerea mea profesională din domeniul dreptului constituţional şi zic eu şi astăzi este în deplin acord cu exigenţele constituţionale. Prin urmare, am aşteptat decizia cu preocupare. În acelaşi timp, profesional vorbind, am primit-o ca pe o revenire sau un început de revenire spre normalitate”, a declarat ministrul Justiţiei, la Antena 3.
Totodată, Tudorel Toader a precizat că decizia CCR valorifică principiul constituţional care dă această autoritate ministrului Justiţiei în raport cu activitatea procurorilor.
“Funcţional, constituţional”, procurorii şi judecătorii au competenţe şi moduri de funcţionare diferite
“Cineva spunea că fraza aceea, sintagma aceea din Constituţie, că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei nu are nicio reflectare în activitatea judiciară. (…) Ce face decizia de astăzi? Valorifică principiul constituţional care dă această autoritate ministrului Justiţiei în raport cu activitatea procurorilor, dar în raport cu activitatea administrativă, (…) nu cu activitatea de realizare a urmăririi penale”, a spus ministrul.
De asemenea, el a adăugat că, din punct de vedere “funcţional, constituţional”, procurorii şi judecătorii au competenţe şi moduri de funcţionare diferite.
“Sigur că şi procurorii şi judecătorii se numesc în Constituţie magistraţi. Sigur că mai mult procurorii ţin la această asociere cu judecătorii de magistraţi, dar funcţional, constituţional sunt competenţe diferite şi moduri de organizare, funcţionare diferite. Spre exemplu, procurorii funcţionează pe principiul subordonării ierarhice, faţă de şefii lor, principiu pe care nu-l găsim la judecători”, a mai afirmat Tudorel Toader.
Miercuri, Curtea Constituţională a constatat că există conflict între puteri în cazul respingerii revocării şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a anunţat că plenul Curţii, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea premierului cu privire la acel conflict de competenţă, constatându-se conflict între ministrul Justiţiei şi preşedinte determinat de refuzului şefului statului de a da curs cererii de revocare a şefei DNA.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, afirmă că se bucură de confruntarea pe care a avut-o la CCR cu preşedintele Iohannis, pentru că a fost o bună ocazie să se lămurească o chestiune constituţională care nu era foarte clară până acum. Toader promite că nu va abuza de decizia CCR pentru a se implica în activitatea procurorilor şi nici nu crede că viitorii miniştri ai Justiţiei îşi vor depăşi limitele constituţionale.
“În aceşti 27 de ani, rareori procurorilor li s-a evocat articolul 132”
“Noi avem Constituţia din 1991 revizuită în 2003. În aceşti 27 de ani, rareori procurorilor li s-a evocat articolul 132, în sensul că se află sub autoritatea ministrului Justiţiei. Dimpotrivă, s-a spus că se încalcă independenţa justiţiei. Dar ştim cu toţii că justiţia, scrie Constituţia, o înfăptuiesc judecătorii, nu procurorii. Preşedintele republicii nu a fost confruntat cu o astfel de situaţie. La dezbaterea de la CCR s-a făcut o afirmaţie care cred că e miezul acestei situaţii. Se spunea că în teoria dreptului administrativ, cu cât un demnitar are o reprezentativitate mai mare, cu atât marja de aperciere de decizie disceţionară este mai mare. Prin urmare, a existat această abordare la Constituţie, în sensul că având cea mai mare reprezentativitate poate să devină, dovadă că refuzul a fost pe motive de oportunitate. Aici este antiteza dintre mine, ca ministru al Justiţiei, şi preşedintele republicii. Dacă eu am venit cu argumente manageriale, preşedinte a aduc actul de decizie discreţională. Profesional vorbind, pe mine nu are de ce să mă nemulţumească faptul că s-a ajuns la această confruntare, pentru că în felul acesta s-a dezlegat principiul constituţional. Cine are decizia şi pe ce criteriu o are. Chiar dacă nu eşti mare jurist, poţi accepta că într-o arhitectură a statului de drept nu poate să aibă cuvânt cel care este eminamente politic şi nu are competenţe de evaluare profesională. Cred că niciun ministru al Justiţiei nu va folosi această prerogativă decât în limite strict constituţionale. Cred că s-a mai pus o cărămidă la consolidarea statului de drept în România”, a declarat Tudorel Toader la Antena 3.
“Înfiinţarea secţiei, mai fusese contestată şi CCR a respins critica”
“Pentru mine, decizia era previzibilă, pentru că aceeaşi soluţie legislativă, înfiinţarea secţiei, mai fusese contestată şi CCR a respins critica. Eram curios să văd ce argumente noi aduce preşedintele. Vă spun că în momentul acesta în jurisprudenţa CCR sunt 56 de temeiuri de respingere ca inadmisibilă. Poţi să revii cu alte argumente. Preşedintele nu a avut alte argumente. Prin urmare, decizia nu putea fi decât o respingere ca inadmisibilă. Din punct de vedere juridic, în opinia mea, înfiinţarea acestei secţii nu aduce nimic nou. Până la urmă, şi astăzi avem procurori care urmăresc faptele penale care se presupune a fi fost comise de alţi procurori. Prin urmare, înfiinţarea secţiei specializează un grup de procurori care să ancheteze presupusele fapte comise de magistraţi indiferent de natura lor”, a declarat Tudorel Toader la Antena 3.
Obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară formulată de preşedintele Klaus Iohannis a fost respinsă ca inadmisibilă pentru depăşirea termenelor de sesizare a Curţii Constituţionale, se arată într-un comunicat postat miercuri pe pagina CCR.
“Având în vedere că, în cauza de faţă, sesizarea a fost înregistrată pe rolul Curţii Constituţionale în data de 4 mai 2018, deci după împlinirea termenului de 10 de zile, care a început să curgă din 30 martie 2018, dată la care, după reexaminarea întemeiată pe Decizia Curţii Constituţionale nr. 33 din 23 ianuarie 2018, Parlamentul a trimis legea preşedintelui spre promulgare, în temeiul art. 77 alin. (3) din Constituţie, Curtea a constatat că sesizarea nu întruneşte condiţiile prevăzute de lege şi Constituţie pentru a putea fi analizată pe fond, fiind depăşit stadiul procedurii constituţionale în care ar fi putut fi formulate critici de neconstituţionalitate cu privire la prevederile legale reexaminate”, se precizează în document.
De asemenea, CCR a reţinut că o parte din criticile formulate de şeful statului vizează conţinutul normativ al unor dispoziţii ale legii în forma adoptată iniţial de Parlament, care nu au fost supuse procedurii de reexaminare, arătând că termenul în care preşedintele putea solicita verificarea constituţionalităţii respectivelor dispoziţii a expirat, astfel că instanţa de contencios constituţional nu este îndrituită să efectueze un atare control.
