“Refuzul ÎCCJ de a aplica prevederile legii şi de a stabili, cu depăşirea competenţelor constituţionale, norme tranzitorii pentru desemnarea membrilor completelor de judecată formate din 5 judecători este o practică ce a început la 1 februarie 2014 şi a continuat şi după modificarea legii de organizare judiciară făcută în 2018. Refuzul a fost explicit şi prin adoptarea unei hotărâri a Colegiului de conducere al ÎCCJ, care a stabilit, contrar şi peste, adăugând la prevederile legii în vigoare, că, în ceea ce priveşte preşedintele, vicepreşedintele şi şeful de secţie, aceştia sunt desemnaţi de drept în fiecare din cele două complete de judecată. Astfel încât, şi în prezent, Înalta Curte, refuzând aplicarea prevederilor legale, a stabilit, printr-o hotărâre a Colegiului Director, că prevederea legală nu se aplică decât începând cu 1 ianuarie 2019, astfel încât compunerea acestor complete s-a făcut în afara legii. (…) Legea este de strictă interpretare şi niciun alt organ al statului, în afară de, în cazul de faţă, Parlament, nu poate să adauge la lege sau să refuze aplicarea prevederilor legale”, a explicat Toni Greblă, la CCR, în cadrul dezbaterilor privind sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte, pe tema constituirii completurilor de 5 judecători.
Potrivit şefului SGG, “făcând acest lucru, ÎCCJ, pe de o parte, ”a înfrânt prevederile constituţionale”, care obliga Înalta Curte şi celelalte instanţe judecătoreşti să respecte prevederile legii în vigoare, iar, pe de altă parte, a încălcat şi dreptul la un proces echitabil.
Şeful SGG consideră că, desemnând un membru de drept, ÎCCJ a încălcat “nu numai prevederile constituţionale”, care dispun că, în ceea ce priveşte compunerea completurilor de judecată, aceasta se stabileşte numai prin lege organică, ci, de asemenea, “a încălcat şi practica constantă” a CCR în această materie.
“Nici nu înţelegem de ce dacă tot s-au tras la sorţi ceilalţi patru membri ai completelor de judecată, de ce nu s-a procedat în consecinţă şi pentru al cincilea, ÎCCJ amânând fără temei legal intrarea în vigoare a unei dispoziţii dintr-o lege organică pentru un termen pe care l-a stabilit aleatoriu – 1 ianuarie 2019”, a declarat Greblă.
El a precizat că textele de lege sunt “foarte clare” în această privinţă.
Toni Greblă a explicat că existenţa acestui conflict juridic de natură constituţională a început în anul 2014, atunci când a intrat în vigoare legea 255/2013, care prevedea că, în ceea ce priveşte constituirea completurilor de cinci judecători, compunerea acestora se face prin tragere la sorţi, fără să existe nicio altfel de prevedere.
“Mai mult decât atât, prin intrarea în vigoare a legii 207/ 2011, aceste norme de organizare a ÎCCJ au fost reluate aproape identic, în sensul în care completele de cinci judecători ale ÎCCJ erau constituite prin tragere la sorţi, efectuată de către preşedintele instanţei sau de unul dintre vicepreşedinţi”, a mai spus reprezentantul Guvernului.
Judecătorii Curţii Constituţionale a României au dezbătut, miercuri, sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe tema constituirii completurilor de cinci judecători.
