Potrivit proiectului de ordonanță de urgență referitor la completurile de cinci judecători condamnaţii care au sentinţe definitive pronunţate de completurile de cinci constituite la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începând cu 2014 pot depune contestaţie în anulare şi dacă au ieşit din termenul legal de 30 de zile.
”Contestaţia în anulare pentru motivul prevăzut de art 426 litera d/ teza 1 C.P.P. împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate în apel de către complete de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie după intrarea în vigoare a Codului de Procedură Penală şi pentru care termenul de introducere a contestaţiei în anulare s-a împlinit anterior datei de 29 noiembrie 2018 poate fi introdusă de oricare dintre titularii acestei căi de atac prevăzuţi de art 427 alin (1) C.P.P., în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezenţei ordonanţe de urgenţă”, prevede proiectul de ordonanță de urgență, elaborat de Ministerul Justiției, condus de Tudorel Toader.
Cu alte cuvinte, un condamnat poate depune contestație în anulare împotriva sentinței definitive și în procesele în care termenul de introducere a contestației în anulare s-a împlinit anterior datei de 29 noiembrie 2018, dacă ”instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate”. Acest articol va avea efect și în cazul lui Liviu Dragnea, condamnat definitiv în 2016 în dosarul fraudării referendumului din 2012.
Termene de prescripție
În ceea ce priveşte codurile penale, una dintre modificările propuse în proiectul de ordonanţă de urgenţă priveşte schimbarea Articolului 155 din Codul Penal, referitor la întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale. Actul normativ reduce termenele de prescripţie.”Prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut în art. 154 este depășit cu încă jumătate”, prevede proiectul de ordonanță de urgență. Codul Penal în vigoare arată că răspunderea penală e înlăturată dacă termenul de prescripție e depășit cu încă o dată. Aplicarea unor astfel de prevederi l-ar putea avantaja pe liderul PSD, Liviu Dragnea, în dosarul anagajărilor fictive. În dosarul de abuz în serviciu al liderului PSD, termenul de prescripție actual este de 16 ani (opt ani termenul normal, la care se adaugă depășirea cu încă o dată) și, după adoptarea ordonanței, ar deveni de 12 ani (opt ani termenul normal, plus depășirea cu o jumătate).
Proiectul abrogă de asemenea articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul abrogat prevede că ”În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”. În dosarul Teldrum, Liviu Dragnea este acuzat, printre altele, și de două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul(pedeapsă maximă 7 ani și interdicția de a exercita o funcție publică). Prin aplicarea ordonanței, ar fi eliminată posibilitatea majorării pedepsei cu o treime.
Condiții de liberare condiționată
Totodată, se modifică prevederile legale referitoare la eliberarea condiţionată.Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă persoana condamnată a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani. Liberarea condiționată poate fi dispussă și dacă persoana condamnată se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis, a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilie prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească sau instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.
În cazul condamnatului care a îndeplinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.
Codul Penal în vigoare prevede că liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă dacă cel condamnat a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, iar în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.
Solicitările social-democraților
Aceste modificări au fost solicitate expres de mai mulți lideri PSD, în frunte cu Florin Iordache, fost ministru al Justiției.”Eu îmi doream de la domnul ministru să ne precizeze foarte clar dacă acele decizii ale Curții Constituționale care vizează fie completele de cinci, fie protocoalele fie, Codurile Penale pe care noi ni le-am asuma că le vom adopta în cel mai scurt timp, dumnealui dorește să le pună sau nu în practică. Dorința noastră este ca acele articole declarate constituționale să fie adoptate prin OUG iar acele care au probleme de constituționalitate le modificăm în concordanță cu deciziile Curții iar cele declarate neconstituționale le eliminăm. Eu așteptam de la ministru să ne dea o dată limită până la care va adopta articolele constituționale, nu-i cerem altceva”, a sintetizat Florin Iordache așteptările PSD.
