Willy Fautre, directorul Drepturilor Omului fără Frontiere (HRWF), a vorbit miercuri la Bruxelles despre „lipsa unor procese corecte și a condițiilor de deenție deplorabile” din România. Fautre a declarat pentru Press Club că „înrăutățirea unor probleme fundamentale” în România este recunoscută din ce în ce mai mult de instituțiile internaționale.
Cu toate acestea, un alt vorbitor a declarat că este îngrijorat de faptul că UE „a întors ochiul” la astfel de neajunsuri. David Clarke, expert politic, a condamnat Comisia pentru „falsificarea evidențelor României” în rapoartele sale privind situația judiciară a țării. Clarke a spus: „UE pare să evite deliberat să critice România și, deși înțeleg ce subiecte sensibile implică, există motive de îngrijorare.”
Miercuri, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și primul vicepreședinte, Frans Timmermans, și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la ultimele evoluții din România privind independența sistemului judiciar al României și capacitatea sa de combatere a corupției.
În Declarație se menționează: „Comisia avertizează din nou aupra retroactivității și va analiza în profunzime amendamentele finale ale legii justiției, codurile penale și legile privind conflictul de interese și corupția, pentru a determina impactul asupra eforturilor de apărare a independenței sistemului judiciar și de combatere corupţie.”
În deschiderea dezbaterii, Fautre a subliniat că, în noiembrie 2017, Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei, a declarat în „Rapoartele Comisiei privind progresele înregistrate în România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare” că provocările privind independența judiciară în România au reprezentat „o sursă serioasă de îngrijorare”.
Conform declarației lui Fautre, Comisia a observat că ritmul general al reformei în cursul anului 2017 a fost blocat, încetinind îndeplinirea recomandărilor rămase ale UE și riscînd o reluare a problemelor pe care raportul din ianuarie 2017 le-a considerat închise. Fautre a mai adăugat: „Această stare negativă a fost, de asemenea, luată în vedere, în mod repetat, de Curtea Europeană în mai multe hotărâri.” În aprilie anul trecut, instanța a constatat, spune el, că România a încălcat Convenția Europeană privind drepturile omului.
Fautre a declarat că cinci petenți au reclamat în special supraaglomerarea din celule, lipsa de spațiu, mucegaiul de pe pereți, lipsa de lumină naturală și igienă, instalațiile sanitare insalubre, hrana de calitate slabă, prezența șobolanilor și insectelor în celule. El a citat, de asemenea, comentariile făcute de Timmermans în noiembrie, când oficialul olandez a afirmat că „România a îndeplinit câteva dintre recomandările noastre, dar nu există încă progrese suficiente în privința altora. Provocările privind independența judiciară reprezintă o sursă serioasă de îngrijorare. “
Ultimul raport al Comisiei asupra României a făcut bilanțul progreselor înregistrate în ultimii zece ani și a identificat 12 recomandări specifice care ar ajuta țara să se îndrepte spre îndeplinirea criteriilor de referință ale CVM. S-au înregistrat progrese în anumite domenii și, cu respectarea independenței judiciare și a altor condiții, UE consideră că România va îndeplini în mod satisfăcător criteriile de referință. Acesta va evalua progresul din nou spre sfârșitul acestui an, a remarcat Fautre.
Fautre a menționat, de asemenea, cazul omului de afaceri român Alexander Adamescu, care locuiește în Londra și se confruntă cu un mandat european de arest emis împotriva sa pentru că ar fi fost complice într-un caz de fraudă, acuzație pe care o respinge temeinic. Acesta a declarat: „Regatul Unit (în plin proces Brexit) nu ar trebui să-l deporteze pe Adamescu pe baza rezultatelor slabe ale României în ceea ce privește procesele corecte și condițiile de detenție deplorabile confirmate de noile rapoarte europene. Acest lucru se datorează cu atât mai mult cu cât el spune, clar și răspicat, că este nevinovat și că aceasta este o reglare de conturi politico-financiară.”
Un alt invitat invitat, Daniel Dragomir, fost șef la nivel înalt al contraterorismului din România, și-a exprimat „îngrijorările serioase” cu privire la independența sistemului judiciar al țării și la „ingerința” serviciilor de informații în activitățile altor instituții statale.
Dragomir a afirmat că UE ar trebui să ia în considerare aplicarea unor măsuri punitive împotriva României, dacă nu sunt abordate aceste probleme urgente. Dragomir a fost șeful adjunct al unității de combatere a terorismului din România în perioada 2001-2013, dar a renunțat pentru că spune că a fost „decepționat” de modul „neconstituțional” în care serviciile de securitate funcționează, conform declarației sale.
El a afirmat, în cadrul ședinței organizate de Human Rights Without Frontiers (HRWF) că a dorit să atragă atenția, în special la nivelul UE, asupra problemelor majore ale unui stat membru care se pregătește să își asume președinția Uniunii. Una dintre ele aceste probleme o reprezintă creșterea „ingerinței” serviciilor de informații în sistemul judiciar din România, care, spune el, este menită să „elimine” opoziția și toate vocile disidente.
Aceasta ar putea include mass-media, personalități publice și membri ai societății. El a numit această tendință „Securitatea 2.0”, o referire indirectă la temutul fost serviciu secret al țării, a cărui practică este din ce în ce mai întâlnită în România.
„Această implicare se întâmplă chiar dacă legea romană o interzice”, a declarat el la conferința de la Clubul de presă Bruxelles. O altă îngrijorare „enormă”, a spus el, o reprezintă recrutarea de către serviciile de informații – uneori prin șantaj – a judecătorilor și a procurorilor. „Acest lucru îți amintește de ceva care s-ar putea întâmpla în Rusia, nu într-un stat membru al UE”, a spus Dragomir.
De asemenea, Dragomir a mai comentat și asupra „utilizării incorecte” de către autoritățile române a Notificărilor Roșii ale Interpolului și a mandatulor europene de arestare, adesea doar pentru motive „motivate politic”. România, a subliniat el, este a treia în urma Turciei și a Rusiei în numărul de cereri pentru astfel de anunțuri / mandate.
Unele dintre cele mai îngrijorătoare acuzații în ceea ce privește România se referă însă la relația strânsă dintre DNA și SRI, succesorul temutei poliții secrete, Securitate, din timpul regimului comunist. Ceea ce el numește „supraveghere la scară largă”, inclusiv fizică și electronică, a populației este un fapt comun în România, a spus Daniel Dragomir.
Dragomir a citat propriul caz drept exemplu de “deficiență gravă” în sistemul penal și judiciar, spunând că, imediat ce a părăsit postul în unitatea de combatere a terorismului, a fost arestat și reținut timp de un an sub acuzații ”trase de păr”.
Cinci acuzații au fost ulterior retrase și i sa dat o sentință cu suspendare pentru cea din urmă. Soția sa a fost de asemenea arestată, dar nu reținută. “Aceasta înseamnă că eu rămân sub control preventiv și trebuie să raportez o dată pe săptămână poliției din București”, a spus el.
politic în Europa de Est și fost consilier special la biroul britanic de Externe din 1997 până în 2001. Acesta a afirmat că recenta creștere a dreptului populist în Ungaria și Polonia a tras semnalul de alarmă cu privire la viitorul democrației în Europa, deoarece garanțiile constituționale, pluralismul mass-media și societatea civilă sunt supuse unui atac susținut.
Există însă o altă amenințare ascunsă: abuzul de legi anticorupție în România, o țară adesea lăudată ca un exemplu de reformă de succes în Europa Centrală și de Est. Dar, dacă gnorând acest fapt, oficialul avertizează că Uniunea Europeană riscă să încurajeze alte țări din regiune să urmeze exemplul României, folosindu-se de “lupta împotriva corupției” ca ecran de fum pentru a slăbi standardele democratice. Este un mediu care oferă terenul de reproducere perfect pentru tipul de autoritarism plutitor pe care îl vedem în Ungaria și Polonia, notează Clarke.
