Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Avem sute de ambulanţe noi, dar folosim salvări bune de casat

Avem sute de ambulanţe noi, dar folosim salvări bune de casat

Deşi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi Ministerul Sănătăţii au început cea mai amplă operaţiune de înnoire a parcului auto destinat ambulanţelor, în unele judeţe pacienţii sunt transportaţi cu ambulanţe ieşite demult din termenul de garanţie, de 10 ani.

Elena Marinescu 0 comentarii

Un astfel de caz este la Serviciul de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Giurgiu, unde cea mai veche autospecială are o vechime de 12 ani de zile şi un milion de kilometri la bord, fiind în continuare folosită la intervenţiile medicale. „Parcul auto al SAJ Giurgiu este format din 38 de ambulanţe, dintre care cinci de tip B1, B2 au fost achiziţionate în luna decembrie 2018 prin fonduri europene şi aşteptăm ca în următoarele două luni să mai primim două ambulanţe de tip C şi, gradual, cele vechi vor fi înlocuite. Cea mai veche ambulanţă a SAJ Giurgiu este din anul 2007 şi are un milion de kilometri la bord. Toate ambulanţele sunt dotate cu aparatură, pentru cele vechi facem tot efortul să le sprijinim şi pe partea mecanică şi să le întreţinem şi au apărut ambulanţe noi care încep încet să ne scoată din acest necaz, acest impact al maşinilor vechi. Toate ambulanţele noastre pleacă în teren, inclusiv ambulanţa cu un milion de kilometri la bord, deoarece avem pus la punct un program de întreţinere mecanică a maşinilor“, a declarat pentru Agerpres directorul medical al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Giurgiu, Simion Lăudat.

 

O situaţie similară se înregistrează şi în judeţul Teleorman, care dispune de 38 de autospeciale, cele mai uzate fiind două autosanitare din Roșiorii de Vede, cu o vechime de peste 10 ani şi tot aproape un milion de kilometri la bord. Cu toate acestea, directorul Serviciului Județean de Ambulanță Teleorman, Cristi Popescu, declară că va păstra aceste maşini ca rezerve şi nu le va da la casat. De asemenea, multe staţii de salvare din restul ţării nu pot scoate pe traseu noile ambulanţe, aşteptând finanţare pentru plata RCA.

 

Investiţii de peste jumătate de miliard de lei

Anul trecut, în luna octombrie, IGSU a semnat cele șapte contracte de finanţare pentru achiziţionarea ambulanţelor şi echipamentelor aferente acestora, în vederea creşterii capacităţii de reacţie şi răspuns în cazul situaţiilor de urgenţă şi dezastrelor colective. Este vorba de o investiţie în valoare totală de peste 550 de milioane de lei pentru 1.300 de ambulanţe, din care 420 de autospeciale au fost cumpărate deja cu bani europeni prin Programul POR 2014-2020 „Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie la urgenţele medicale“. Este vorba de 120 ambulante SMURD 4x4 către inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă și 24 către serviciile de ambulanţă, 242 ambulanţe de transport A2 către serviciile de ambulanţă judeţene, 122 de autospeciale tip C (81 către SAJ-uri şi 41 către SMURD; autospecială de tip C e ambulanţa ce pleacă pe teren cu medic). Potrivit datelor oficiale, ambulanţele de tip B 4×2 au fost cumpărate cu aproape 79.000 de euro bucata, cele de tip B 4X4 cu aproape 88.000, iar cele de tip C cu 107.000 de euro, preţurile incluzând şi TVA de 19%.

 

 

Beneficiarii direcţi sunt serviciile de Ambulanță Județene (SAJ-urile), autoritățile administrației publice locale (consiliile județene şi consiliile locale), instituțiile publice cu atribuții în domeniul căutării-salvării de persoane în zone montane, greu accesibile, alături de ISU şi IGSU. În cursul acestui an vor mai fi achiziţionate peste 800 de asemenea autospeciale. Astfel, se speră că se va face cea mai amplă reformă în domeniul maşinilor care intervin în situaţii de urgenţă, iar ambulanţele ar putea veni mai repede în ajutorul românilor care au viaţa pusă în pericol, având în vedere că, de exemplu, peste 1.000 de persoane cer ajutor în fiecare zi de la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov. De altfel, bucureştenii beneficiază şi de alte 106 ambulanţe marca Volkswagen, din partea Primăriei, în baza unui contract în valoare de 8,7 milioane de euro. Este vorba de 89 de salvări de tip B (cu asistentă) pentru acordarea primului ajutor medical calificat sau de urgenţă şi 17 salvări de tip C (cu medic), considerate adevărate laboratoare de terapie intensivă pe roţi: targă mai comodă, care poate suporta 210 kilograme, dar şi un aspirator de secreţii şi aparate ultramoderne pentru interpretarea ritmului cardiac. Achiziţia de ambulanţe a fost blocată în urmă cu doi ani, în condiţiile în care iniţiativa şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă de a achiziţiona în regim de urgenţă 800 de ambulanţe, la nivelul IGSU, cu preţuri mai mici, a fost blocată de ministrul Sănătăţii de la acea vreme Florian Bodog, care a acuzată procedura coordonată de dr. Raed Arafat ca fiind „cu dedicaţie“.

 

Probleme tehnice şi înregistrări video

Bucuria echipajelor de intervenţie care lucrează pe noile autosanitare cumpărate cu fonduri europene nu a durat foarte mult, medicii şi asistenţii medicali de la SAJ reclamând faptul că noile maşini, marca Renault Master, au probleme cu sistemul de încălzire, fiind afectată cabina medicală, unde sunt transportaţi pacienții și unde este depozitată aparatura medicală. Mai mulţi angajaţi de pe salvări s-au plans că în noile maşini spațiul interior este aranjat anapoda, fără nici o logică, cei 50 de cm de la pământ până la podeaua cabinei medicale reprezintă o adevărată provocare pentru salvatori, iar accesul la defibrilator este dificil. În plus, noile ambulanţe de tip B 4X2 sunt dotate cu cameră video de interior, care înregistrează modul în care sunt trataţi pacienţii în timpul transportului la unităţile sanitare.

 

 

Dr. Raed Arafat, şeful DSU, a precizat însă că poziţia camerei este în spatele pacientului şi nu în faţa lui, înregistrând manevrele personalului medical, pentru controlul calităţii, în primul rând, dar şi pentru protecţia echipei de intervenţie şi a pacientului în caz de reclamaţii. Totodată, potrivit acestuia, înregistrările au şi scop didactic. El a exemplificat prin faptul că în multe ţări dezvoltate din Europa, sistemul de monitorizare video poate să includă şi camere de corp la personalul medical (body cam).

 

UTIL

La ora actuală, distribuţia ambulanţelor în cele șapte regiuni eligibile (Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Nord-Est, Centru) este următoarea:

- 242 ambulanțe de tip A 2;

- 375 ambulanțe de tip B 4x2;

- 505 ambulanțe de tip B 4x4;

- 122 ambulanțe de tip C;

- 10 ambulanțe de tip C pentru transportul nou-născuților în stare critică;

- 13 ambulanțe specializate pentru pacienții cu risc biologic;

- 28 ambulanțe pentru transport victime multiple;

- 4 posturi medicale avansate;

- 8 unități de suport pentru accidente colective;

- 51 ambulanțe pentru acces în zone foarte greu accesibile.

 

Comentarii

loading...