Medicii spun că această analiză ar trebui efectuată o dată pe an, fiind o soluţie neinvazivă și eficientă de monitorizare a sănătății inimii, care ajută la depistarea la timp a bolilor cardiace și prevenirea agravării lor. Practic, mai mulţi electrozi sunt plasați în anumite regiuni pe piept, brațe și picioare, care sunt conectați la un dispozitiv EKG cu ajutorul firelor de legătură. Activitatea electrică a inimii este apoi măsurată, interpretată și tipărită pe o hârtie specială. Un astfel de test poate detecta o problemă cardiovasculară ce ar putea duce la apariția unui accident vascular cerebral sau poate chiar să depisteze o problemă din trecut, cum ar fi un atac de cord anterior. Cele mai frecvente probleme depistate de EKG sunt aritmiile, defectele cardiace, inflamațiile inimii, un stop cardiac, afectarea fluxului de sânge, boala coronariană, atacul de cord etc. Procedura se face la indicațiile medicului, în caz de urgență, sau la cererea pacientului.
Dispozitive moderne și aplicații pentru EKG
În prezent, sistemele de monitorizare EKG la distanță și tot felul de gadget-uri sunt dezvoltate din ce în ce mai mult, fie că este vorba de dispozitive wearable de monitorizare care au încorporați senzori speciali sau ceasuri inteligente cu astfel de senzori, fie de plasturi inteligenți şi textile dotate cu senzori sau aplicații mobile. Potrivit ehealthromania.ro, astfel de sisteme folosesc algoritmi de înaltă precizie și pot fi incluse în sistemele de telemedicină ‒ telecardiologie. Trebuie subliniat faptul că sistemele de utilizare independentă, ca gadget-uri sau aplicații mobile, nu trebuie să înlocuiască un consult medical de specialitate și un EKG clasic, mai ales dacă apar simptome de boli cardiace sau astfel de sisteme nu garantează precizia. În general, un EKG poate da informații despre: ritmul cardiac, puls, anomalii de funcționare a inimii, orientarea inimii în cutia toracică, semne de îngroșare a mușchiului inimii (hipertrofie), semne de deteriorare a mușchiului inimii, afectarea circulației la inimă sau semne de tulburări de ritm cardiac.
Pe baza acestor observații, testul EKG va ajuta la examinarea și diagnosticarea următoarelor boli:
– ritm cardiac rapid sau neregulat, sau lent – tahicardie sau bradicardie;
– conducere anormală a impulsurilor electrice cardiace, semn de tulburări cardiace sau metabolice;
– infarct miocardic anterior sau prezent;
– boală arterială coronariană;
– deteriorări ale inimii din cauza acestora;
– mărirea unor camere ale inimii;
– semne de electroliți anormali în sânge – calciu, magneziu, potasiu;
– inflamația inimii (miocardită) sau a mucoasei acesteia (pericardită);
– cardiomiopatie – afecțiune în care miocardul nu funcționează așa cum trebuie.
Tipuri de teste EKG
Principalul test EKG este cel clasic, de repaus. Însă există şi alte variante, precum EKG de efort (acest test se efectuează în timpul mersului pe o bandă de alergare sau în timpul pedalării pe o bicicletă staționară), dar şi EKG Holter pentru monitorizare 24 de ore (un dispozitiv portabil care măsoară activitatea inimii şi colectează datele în decurs de 24 până la 48 de ore, pentru a ajuta medicul să identifice cauza simptomelor cardiace).
INDICAŢII
Electrocardiograma este recomandată pacienților care se confruntă cu diferite simptome:
– dureri cardiace – pot fi date de faptul că inima nu primește suficient oxigen;
– palpitații – bătăi cardiace puternice, rapide sau neregulate;
– aritmii – ritm cardiac neregulat, rapid sau lent;
– oboseală severă, dificultăți de respirație, amețeală sau leșin;
– pentru a verifica starea generală de sănătate a inimii;
– după tratamentul unor afecțiuni ca atacul de cord, endocardita sau după intervenții chirurgicale;
– pentru a vedea cum funcționează un stimulator cardiac implantat;
– pentru a testa eficiența unor tratamente pentru inimă pe care le urmați;
– pentru a măsura capacitatea cardiacă în timpul unui efort fizic;
– dacă sunt alte semne de afectare a inimii;
– în caz de hipertensiune arterială;
– dispnee – scurtarea respirației;
– sincopă – pierderea conștienței;
– pericardită – inflamarea pericardului, anume a sacului cu lichid subțire ce înconjoară inima;
– miocardită – inflamația mușchiului cardiac;
– defecte congenitale cardiace.
COSTURI
Prețurile pentru un EKG variază în general între 40 și 100 de lei, cele pentru monitorizarea Holter sunt cuprinse între 100 și 250 de lei, iar pentru testele de efort, tarifele se situează între 100 și 300 de lei. Aceste investigații pot fi efectuate și gratuit cu bilet de trimitere de la medicul de familie, în baza contractului cu CAS, în funcție de cabinet sau clinica medicală.
Știaţi că?
În 1786, dr. Luigi Galvani, medic și fizician italian la Universitatea din Bologna, a studiat curentul electric ce poate fi înregistrat din musculatura scheletică;
În 1842, dr. Carlo Matteucci, profesor de fizică la Universitatea din Pisa, a înregistrat pentru prima dată activitatea electrică a inimii, la o broască;
În 1887, dr. Augustus Waller a înregistrat pentru prima dată activitatea electrică a inimii la om, folosind un electrometru capilar și electrozi plasați pe piept și spate;
În 1893, dr. Willem Einthoven a rafinat și îmbunătățit considerabil procedura, a folosit pentru prima dată termenul „electrocardiografie – elektrokardiographie“. În 1901 acesta a dezvoltat un dispozitiv EKG pe 3 canale pe bază de galvanometru, pentru care în 1924 a primit premiul Nobel. Ulterior, a rafinat procedura și a stabilit primele corelații dintre modificările din cadrul unui EKG și boli specifice de inimă.
EKG-ul poate fi atât o metodă de diagnosticare și de prevenire a bolilor cardiovasculare; pe de altă parte, cu ajutorul EKG-ului poate fi monitorizată evoluția unei boli cardiace.
