Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ce este, de fapt, fibrilația atrială?

Ce este, de fapt, fibrilația atrială?

COMUNICAT DE PRESA 0 comentarii

Fibrilația atrială duce la ritm neregulat al bătăilor inimii. Sunt numeroase

cauze ale fibrilației atriale. Există medicamente care încetinesc bătăile

inimii și pot ușura simptomele. În plus, un medicament care să prevină

formarea cheagurilor este de obicei indicat pentru a reduce riscul cel mai

de temut al fibrilației atriale, accidentul vascular cerebral.


Ce este fibrilația atrială?

Dacă aveți fibrilație atrială:

● Frecvența cardiacă este de obicei (dar nu întotdeauna) mult mai rapidă

față de normal

● Bătăile inimii sunt neregulate – există o aritmie

● Forța fiecărei bătăi variază în intensitate.

Centrul care controlează frecvența cardiacă normală este inhibat de

numeroase impulsuri electrice care apar în mușchiul inimii într-o zonă a

inimii numită atriu. Atriile intră, astfel, în fibrilație. Asta înseamnă că atriile

se contractă doar parțial, dar foarte rapid (până la de 400 ori pe minut).

Doar unele din aceste impulsuri ajung în ventricul. Astfel, ventriculii se pot

contracta de la 50 până la 180 de ori pe minut. Cu toate acestea, ventriculii

se contractă într-o manieră neregulată și cu forță variată.

În concluzie, dacă aveți fibrilație atrială și vă verificați pulsul, puteți numără

până la 180 de bătăi pe minut. De asemenea, forța fiecărei bătăi poate

varia.

Care sunt tipurile de fibrilație atrială?

Fibrilația atrială este, în mod normal, împărțită în următoarele tipuri:

● Fibrilație atrială paroxistică. Cuvântul „paroxistic” înseamnă episoade

recurente și bruște ale simptomelor. Dacă aveți fibrilație atrială,

paroxistică, înseamnă că episoadele de fibrilație atrială „vin și pleacă”,

sunt tranzitorii. Fiecare episod apare brusc, dar se va opri subit fără

tratament în maxim șapte zile (de obicei până în două zile). Fiecare

episod dispare la fel de brusc cum a apărut și ritmul și frecvența

cardiacă revin la normal. Perioada de timp între fiecare episod

(paroxism) poate varia mult de la caz la caz. Deși fibrilația atrială

paroxistică înseamnă că se va opri de la sine, unele persoane cu

fibrilație atrială paroxistică iau tratament imediat cum se instalează

fibrilația, pentru a o opri cât mai repede de la debut.

● Fibrilație atrială persistentă. Acest tip de fibrilație atrială durează mai

mult de șapte zile și este puțin probabil să revină la normal fără

tratament. Cu toate acestea, ritmul cardiac poate fi dus la normal

printr-o metodă de tratament numită cardioversie. Fibrilația atrială

permanentă tinde să fie recurentă, astfel încât poate reapărea la un

moment dat după o cardioversie reușită.

● Fibrilație atrială permanentă. Asta înseamnă că fibrilația atrială este

prezentă pe termen lung și bătăile inimii nu au putut reveni la un ritm

normal. Poate fi diagnosticată după ce tratamentul prin cardioversie a

fost încercat dar a eșuat, sau pentru că tratamentul prin cardioversie

nu a fost încercat. Persoanele cu fibrilație atrială permanentă sunt

tratate pentru a duce frecvența cardiacă la normal, dar ritmul rămâne

neregulat. Majoritatea persoanelor cu fibrilație atrială au fibrilație

atrială permanentă.

Ce cauzează fibrilația atrială?

Cauzele care duc la fibrilație atrială pot include:

● Hipertensiunea arterială este cauza cea mai comună.

Hipertensiunea arterială solicită suplimentar mușchiul inimii.

● Fibrilația atrială este o complicație a numeroase afecțiuni cardiace.

De exemplu, este o complicație a bolii cardiace ischemice. Aceasta

este afecțiunea care cauzează durere în piept (angină) și infarct

miocardic, fiind comună în rândul persoanelor în vârstă.

Numeroase alte afecțiuni pot cauza fibrilație atrială. De exemplu,

fibrilația atrială poate apărea la persoane cu boli ale valvelor, boli

pericardice, cardiomiopatie dilatativă, sau cardiomiopatie

hipertrofică.

● Alte afecțiuni care declanșează fibrilație atrială sunt:

o Hiperactivitatea glandei tiroide (hipertiroidie)

o Pneumoniile

o Embolia pulmonară

o Obezitatea

o Cancerul pulmonar

o Consumul ridicat de alcool și cofeină.

● Într-unul din 10 cazuri, nu poate fi identificată o cauză aparentă a

fibrilației atriale.

 

Care sunt simptomele fibrilației atriale?

Multe persoane cu fibrilație atrială nu au simptome, mai ales dacă

frecvența cardiacă nu este foarte rapidă. Poate fi diagnosticată

întâmplător în momentul în care medicul verifică pulsul.

Simptomele, dacă există, tind să apară la scurt timp după instalarea

fibrilației atriale. Simptome posibile sunt:

● Palpitații – percepția conștientă a bătăilor inimii; le puteți resimți

ca fiind rapide și neregulate

● Amețeala

● Durere în piept (angină)

● Respirația grea – este frecvent primul simptom.

Cum se diagnostichează fibrilația atrială?

Fiind frecvent asimptomatică, este recomandat să efectuați consulturi

cardiologice de rutină, măcar o dată în viață până la 40 ani, iar apoi la

câțiva ani în funcție de recomandările medicului cardiolog.

Există unele investigații pentru a ajuta la diagnosticul bolii:

● O electrocardiogramă (EKG) confirmă, de obicei, diagnosticul.

Această investigație poate exclude și alte cauze de bătăi rapide ale

inimii. Uneori, este nevoie de o înregistrare EKG pe 24 ore (numită

Holter EKG), dacă episodul de fibrilație „vine și pleacă” iar EKG-ul

înregistrat în cabinetul medicului nu l-a putut surprinde.

● Alte investigații precum analize de sânge sau o ecocardiogramă

sunt frecvent recomandate. Aceste investigații caută o cauză a

bolii.

Care sunt complicațiile posibile ale fibrilației atriale?

Principala complicație a fibrilației atriale este riscul foarte ridicat de a

face un accident vascular cerebral. Fibrilația atrială duce la flux turbulent

în camerele inimii, acest lucru ducând la formarea de cheaguri în

interiorul inimii. Un cheag poate pleca din inimă și intra în circulație,

pentru a rămâne blocat într-un vas de sânge mai mic. Cel mai des, aceste

cheaguri ajung la nivelul vaselor care furnizează sânge creierului.

Alte complicații mai rare pot fi:

● Insuficiența cardiacă

● Cardiomiopatia dilatativă

● Angină pectorală.

Cum se tratează fibrilația atrială?

Tratamentele luate în considerare pot fi:

● Controlul frecvenței – ducerea frecvenței cardiace la o aloare

normală

● Controlul ritmului – conversia unui ritm neregulat la un ritm

neregulat; nu este mereu posibilă

● Tratamentul anticoagulant – care previne formarea cheagurilor și

accidentul vascular cerebral

● Alte tipuri de tratament în anumite circumstanțe.

Dacă aveți sau bănuiți că aveți fibrilație atrială, este esențial să vă

prezentați la un consult cardiologic pentru a primi recomandări

personalizate situației dumneavoastră.

Citește totul despre:

#fibrilatie atriala

Comentarii

loading...