Cu toții am experimentat stresul în viața de zi cu zi, mai ales atunci când ne simțim supraîncărcați și ne luptăm să facem față cererilor tot mai complexe. Aceste cereri pot fi legate de finanțe, de locul de muncă, de relații și de alte situații, esențial este că orice lucru care reprezintă o provocare reală sau care este perceput ca atare, poate provoca stres.
În opinia psihologului Angela Nuţu, vicepreşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză, este important să conștientizăm că un eveniment poate fi foarte stresant chiar dacă el nu constituie un pericol real pentru noi, atâta vreme cât noi îl percepem ca atare. „Stresul este, de fapt, o parte importantă a evoluţiei omenirii, ajutându-i pe strămoşii noştri să supravieţuiască. Eliberarea de adrenalină adusă de un atac iminent din partea unor animale carnivore de dimensiuni mari i-a ajutat, de exemplu, pe strămoşii noştri să se pregătească pentru luptă şi fugă, iar acest gen de stres încă ne aduce beneficii şi astăzi. Dar lumea modernă a adus cu sine un stres continuu asupra corpului și minții – și există voci care consideră că încă nu suntem pregătiți să facem față acestei schimbări. Mai mult decât atât, contrar opiniei populare, nu orice stres este rău, ci fiecare persoană are propria toleranţă la felurile variate de factori de stres. Cheia este să ne ştim gradul de toleranţă, cunoscându-ne semnalele negative atunci când stresul ne atinge punctele critice“, explică psihoterapeutul.
Atenţie la stresul cronic!
Specialistul afirmă că stresul acut este unul pe termen scurt, care este adus de evenimente specifice la care trebuie să reacţionăm. „Poate fi o forţă ajutătoare, motivaţională şi poate fi palpitantă în doze mici (eustres), dar prea mult din ea este epuizantă și ne face să simțim că nu reușim să facem față provocărilor (distres). Stresul acut poate fi atunci când te dai în roller coaster, dai un examen important, eviţi un accident de maşină, ceri o mărire de salariu etc.”, explică psihoterapeutul Angela Nuţu.
De cealaltă parte, stresul cronic este o suferinţă pe termen lung cauzată de factori de stres repetitivi.
„Stresul cronic poate deveni o parte de rutină a vieţii, încât cei care suferă sub acțiunea sa nu-l mai observă şi îl acceptă ca fiind normal. Factorii de stres cronic pot fi: un loc de muncă epuizant, o viaţă de familie nefericită, probleme financiare prelungite, dificultăți de adaptare și socializare, efectele stresului cronic etc. Dacă nu intervenim cu diferite metode de alinare sau relaxare, stresul cronic poate duce la dureri de cap, stomac deranjat, dureri în piept, tensiune arterială ridicată, insomnie, anxietate, depresie. Toate acestea cresc riscurile de boli de inimă cu până la 40%, de infarct cu 25%, iar de atac cardiovascular cu 50%. De asemenea, poate cauza tensiuni musculare ca reacţie reflexă de a ne proteja corpul împotriva posibilelor dureri şi răni”, spune Angela Nuţu.
Stresul reprezintă o presiune cu care ne încărcăm și pe care încercăm permanent să o descărcăm pentru a atinge o stare de bine. Pentru a se elibera de această presiune, unii oameni își rod unghiile, alții fumează, alții aleg alcoolul etc. Cei care se îngrașă excesiv aleg mâncatul ca modalitate principală de eliberare de stres.“(Angela Nuţu, vicepreşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză)
CIFRE
Cel mai complex studiu național care măsoară tendințele în stilul de viață, realizat de compania de cercetare Unlock Market Research, relevă că:
– 65% din români şi-au exprimat dorința de a-și încetini ritmul alert al vieții;
– 3 din 10 se implică deja în acțiuni de voluntariat, iar mulți dintre ei sunt tineri și copii;
– Semnal de alertă pentru companii: 55% din români spun că sunt dispuși să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber și mai puțin stres;
– 3 din 10 români au început să își închidă telefonul și facebook-ul după-amiaza și în weekend-uri, pentru a avea mai mult timp de calitate cu familia şi prietenii.
SOMATIZARE
Expunerea prelungită la stres a corpului şi minţii este cauza principală sau adiacentă pentru mai multe probleme somatice sau de natură psihologică, precum:
– probleme de concentrare
– nerăbdare
– dureri de cap
-infertilitate
– ulcer
– hiper sau hipotensiune
– insomnie
– slăbire sau îngrășare rapidă
– răceli repetate
– dureri musculare
– căderea părului
– dureri în piept
-nervozitate
– concentrație mare de colesterol în sânge
– oboseală cronică etc.
TOP 10 cele mai stresante meserii din lume
1. Pompier
2. Medic chirurg
3. Pilot de avioane/controlor de trafic aerian
4. Poliţist
5. Profesor
6. Agent imobiliar
7. Jurnalist/fotoreporter
8. Director executiv
9. Ofiţer de relaţii publice
10. Avocat/procuror/judecător
Metode simple antistres
Relaxează-te!
Un exerciţiu simplu de autohipnoză ne poate ajuta să intrăm foarte repede și ușor într-o stare de transă hipnotică, respectiv ne va ajuta să ne relaxăm profund. Cum îl punem în practică?
Stai confortabil pe scaun cu tălpile lipite de podea.
– Acum trage puternic aer în piept, inspirând pe nas. În același timp ridică privirea, cât mai mult cu putință în sus, doar privirea, capul rămâne nemișcat. În acest fel vom ajunge cu ochii „dați peste cap”, în timp ce capul rămâne în poziție verticală, ca și cum am privi un punct interior, în creștetul capului.
– Menținem respirația și numărăm în minte 1, 2, 3.
– Lăsăm apoi privirea să coboare lent, foarte lent în jos în timp ce expirăm lent, controlat, pe gură. Pleoapele coboară lent, în final ochii închizându-se ușor, natural, iar respirația devine și ea profundă și naturală.
– Repetă de minimum 3 ori sau de ori de câte ori este nevoie pentru a adânci starea de transă.
Atenționare!
Nu face niciodată exerciții de relaxare sau intrare în transa hipnotică în timp ce ești la volan sau operezi cu diverse aparate, utilaje, etc. Alege pentru asta întotdeauna un mediu liniștit, sigur, în care pe cât posibil să nu fii deranjat cât durează exercițiul tău de relaxare!
Mişcă-te!
Eliberarea de endorfine şi concentrarea pe corpul tău te va face să te simţi mai bine, exercițiile fizice ajutând sistemul nervos să se relaxeze. În loc să te concentrezi pe gândurile tale, concentrează-te pe corpul tău.
Reglează-ţi sistemul nervos!
Meditaţia și respiraţia conştientă sunt modalități rapide de a te calma. Pur şi simplu ia o pauză şi concentrează-ţi atenţia pe 60 de respiraţii de fiecare dată când simţi că te sufoci şi nu faci faţă unui moment.
Nu te izola!
Conexiunea cu oamenii care te fac să te simţi bine şi în siguranţă este una dintre cele mai eficiente modalităţi de a-ţi relaxa sistemul nervos. Suportul familiei şi al prietenilor este vital în recuperarea echilibrului.
Fă câteva schimbări benefice în viaţa ta!
„Atunci când te lupţi cu stresul e foarte posibil să nu mai urmezi cursul firesc al vieţii tale. Somnul, apetitul, energia îţi vor fi afectate. Este un moment în care trebuie să măreşti efortul pentru o viaţă sănătoasă: orientează-te către o alimentație sănătoasă, apucă-te de un sport nou, relaxează-te înainte de somn”, conchide psihoterapeutul Angela Nuţu.
Soluții pentru ameliorarea simptomelor stresului cronic
Stresul cronic se poate exprima prin diverse simptome supărătoare. Pentru fiecare există, însă, o soluție.
1. Dureri musculare, inclusiv durerile de ceafă
Soluţie: respiră adânc de 5-10 ori şi concentrează-te pe relaxarea zonelor încordate din corp. Când simţi că te doare ceafa, roteşte-ţi uşor gâtul sau roagă pe cineva să îţi facă un masaj scurt la umeri.
2. Zbaterea ochilor sau blefarospasm
Soluţie: daca te ustură ochii de la calculator, relaxează-i la fiecare 20 de minute, uitându-te pe fereastră, în zare.
3. Roaderea unghiilor
Soluţie: Acest tic nervos indus de stres poate fi combătut cu o minge antistres.
4. Cariile dentare
Soluţie: Fă-ţi timp să scrii problemele tale pe o foaie şi gândeşte-te la soluţii. Totuşi, dacă scrâşnirea dinţilor este severă, mergi la dentist, pentru a primi tratament adecvat.
5. Eczemele (pete roşii pe abdomen, spate, braţe şi faţă, ca efecte adverse ale stresului asupra sistemului imunitar, care eliberează histamină şi provoacă aceste mancârimi).
Soluţie: pune mâna deasupra buricului şi respiră lent. De fiecare dată când inspiri, mâna trebuie să se ridice, iar când expiri, să coboare. Fă acest exerciţiu de 5-10 ori pe zi.
6. Confuzie şi neatenţie
Soluţie: petrecerea timpului în aer liber, razele solare ajută corpul să elibereze serotonină, responsabilă cu buna dispoziţie, şi vitamina D, care îmbunătăţeşte sistemul imunitar.
7. Oboseală şi somnolenţă
Soluţie: mergi la culcare devreme sau, dacă programul îţi permite, dormi 30 de minute la amiază.
8. Greaţă
Soluţie: lasă apa călduţă de la robinet să îţi curgă pe degete, se pare că este un remediu foarte bun pentru a ţine această senzaţie la distanţă.
Adeseori ne plângem că timpul nostru este limitat, că nu mai avem timp de familie, să ne bucurăm de viaţă, nu mai avem timp să facem sport, să mâncăm şi chiar să dormim. În realitate, afirmă specialiştii, nu timpul este limitat, ci nu reuşim să ne gestionăm foarte bine stresul din viaţa noastră.
