Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum ne îngrijim corect aluniţele în sezonul estival

Cum ne îngrijim corect aluniţele în sezonul estival

Vara petrecem tot mai mult timp în aer liber şi creştem expunerea cutanată la radiaţiile ultraviolete. De aceea este bine să fim atenți la pielea noastră, după cum recomandă într-un interviu pentru „România liberă“ dr. Roxana Alexandra Cârnaru, medic specialist dermatolog.

Elena Marinescu 0 comentarii

RL: Ce sunt aluniţele?

Dr. Roxana Alexandra Cârnaru: Aluniţele reprezintă proliferări benigne ale unui tip de melanocite, numite celule nevice, care se diferenţiază de melanocitele comune prin modul în care se organizează (se grupează sub formă de cuiburi) şi prin structura lor (lipsa proceselor dendritice). Nevii melanocitari pot fi congenitali, prezenţi de la naştere sau dobândiţi, care încep să apară în copilărie şi ating numărul maxim în adolescenţă.

 

Cum diferenţiem o aluniţă obişnuită de una atipică şi suspectă?

Nevii comuni sunt formaţiuni pigmentare, de formă rotund-ovalară, de până la 6 mm diametru, bine delimitate, cu margini regulate, ce pot avea o suprafaţă netedă sau papilomatoasă (în relief), uneori pot fi şi pediculate. Culoarea variază de la maro deschis la brun sau negru, formele papilomatoase fiind uneori nepigmentate. Persoanele cu pielea mai închisă la culoare au tendinţa de a avea aluniţe de culoare mai închisă, comparativ cu persoanele care au pielea mai albă, ale căror aluniţe sunt mai deschise la culoare. Uneori pot exista fire de păr în suprafaţa acestora.

O aluniţă asimetrică, de formă neregulată, cu un diametru ce depăşeşte 6 milimetri, cu o culoare neuniformă, uneori simptomatică (pruriginoasă, inflamată sau care sângerează) este sugestivă pentru un nev atipic şi reprezintă un motiv de îngrijorare atât pentru pacient, cât şi pentru doctor. Aceasta este un marker pentru un risc crescut de a dezvolta melanom.

 

Alţi factori de risc pentru melanom?

Melanomul reprezintă o tumoră malignă melanocitară cu multiple mecanisme de producere, incomplet elucidate şi cu un potenţial ridicat de metastazare, ce are o incidenţă crescută la caucazienii cu pielea deschisă. Atât factorii genetici (mutaţiile genice), cât şi factorii de mediu sunt legaţi de patogenia melanomului şi, cu siguranţă, nu toate melanoamele sunt legate de expunerea la soare. Cu toate acestea, s-a demonstrat că expunerea la soare, în special la UV, este un factor de mediu major de apariţie a melanomului, mai ales în populaţia cu risc crescut (persoanele cu fototip cutanat deschis, istoric personal/familial). Expunerea periodică, intermitentă, intensă în copilărie şi adolescenţă, suprapusă cu o arsură solară cu vezicule, dublează riscul de melanom pe parcursul vieţii. De asemenea, expunerea cronică excesivă la soare sau expunerea la surse UV cresc acest risc.

 

Cum influenţează soarele dezvoltarea/apariţia unei aluniţe?

Atât melanocitele, cât şi celulele nevice pot produce pigment, melanina. Aceasta protejează împotriva agresiunii ultravioletelor prin absorbţia şi reflectarea lor, precum şi prin neutralizarea radicalilor liberi (are un efect antioxidant). Sinteza de melanină și distribuția sa este accelerată de expunerea la ultraviolete. Bronzul reprezintă o formă de protecţie a pielii faţă de agresiunea solară şi, totodată, cu cât ne expunem mai mult la radiaţiile UV, cu atât creşte probabilitatea de a dezvolta noi aluniţe. Majoritatea melanoamelor se formează de novo, doar 25-30% din melanoame fiind asociate unui nev preexistent.

 

Cum putem descoperi din timp un melanom?

Detecţia timpurie reprezintă un factor-cheie pentru supravieţuire. Diagnosticul se pune clinic în 80-90% din cazuri, pe baza criteriilor ABCDE (asimetrie, margini neregulate, culori variate, diametru peste 6 mm, evoluţie/elevaţie). Dermatoscopia vine în completarea diagnosticului clinic, fiind o metodă nedureroasă, rapidă şi neinvazivă de diagnosticare a leziunilor precanceroase, dar şi a celor canceroase. Este o formă prin care leziunea este vizualizată prin intermediul unui instrument pe bază de microscop, care măreşte imaginea leziunii de la nivel cutanat. Dermatoscopia ne ajută inclusiv în decizia de a exciza sau nu o leziune suspectă clinic. Gold standard-ul în diagnosticul melanomului este reprezentat însă de examenul histopatologic, realizat după excizia leziunii atipice.

 

Ce recomandări aveţi pentru îngrijirea aluniţelor în sezonul cald?

Protejarea pielii împotriva radiațiilor UV este singura metodă prin care se poate preveni cancerul de piele, implicit a melanomului. Aplicarea unui agent ecran/loţiuni cu factor de protecţie înalt pe piele, implicit pe aluniţe, reduce riscul de apariţie a formaţiunilor maligne. Crema fotoprotectoare se aplică cu 30 de minute înainte de a ieşi afară şi trebuie reaplicată la fiecare 4 ore. Se foloseşte atât când ne expunem la soare, cât şi de fiecare dată când ieşim din casă.

Protecţia mecanică împotriva UV constă în purtarea unor haine sau accesorii (pălărie, ochelari de soare). Cămăşile cu mâneci care acoperă braţele şi umerii, precum şi o pălărie cu boruri largi pentru a proteja faţa, gâtul şi urechile se vor dovedi foarte utile pe timpul sezonului cald. Trebuie să evităm expunerea la soare în special în intervalul orar 11.00-16.00, când radiaţiile UV sunt foarte puternice. Pielea arsă de soare este mai sensibilă şi mai predispusă, în timp, la dezvoltarea cancerului de piele şi la modificarea aspectului unor aluniţe. Bronzarea artificială presupune, de asemenea, radiaţii ultraviolete (UV) care pot creşte riscul de melanom malign.

 

Ce putem face pentru a monitoriza corect evoluţia unei aluniţe?

Monitorizarea aluniţelor, cât şi a noilor leziuni melanocitare, este esenţială în prevenţia unui cancer cutanat precum melanomul. Autoexaminarea lunară (fie ea şi prin poze), precum şi un screening anual la cabinetul medicului dermatolog sunt recomandate. Important este să identificăm nevii atipici, în funcţie de istoricul de evoluţie al leziunii, aspectul clinic şi dermatoscopic, astfel că o leziune pigmentată care apare în copilărie și crește progresiv în următoarele luni e mai degrabă benignă, decât dacă s-ar întâmpla la vârsta de 50 de ani.

Schimbarea aspectului unei aluniţe, apariţia unei aluniţe noi, în special la maturitate sau apariţia simptomatologiei la nivelul unui nev (sângerare sau mâncărimi ale pielii în zona respectivă) ar trebui să constituie semne de alarmă şi să ne îndrume către un consult de specialitate. Aşadar, ne putem bucura în sezonul cald de soare, însă cunoaşterea factorilor de risc şi adoptarea unor măsuri de precauţie vor reduce semnificativ riscul de a dezvolta boli cutanate. Nu în ultimul rând, aceste măsuri de protecţie vor asigura prelungirea tinereţii şi a aspectului sănătos al pielii. 

 

 

Supraexpunerea la soare creşte semnificativ riscul de a dezvolta cel mai frecvent tip de cancer cutanat – melanomul. Din fericire, de cele mai multe ori această afecţiune poate fi prevenită prin adoptarea unor măsuri de protecţie corespunzătoare, cazurile de cancer cutanat putând fi tratate cu succes dacă sunt diagnosticate în stadiile timpurii sau incipiente.“(dr. Roxana Alexandra Cârnaru, medic specialist dermato-venerologie)

 

Gomajul și exfolierea. Reţete naturale

Pe piaţă există numeroase produse de hrănire și hidratare a pielii. Un exfoliant eficient pentru îndepărtarea celulelor moarte de la suprafața pielii poate fi combinaţia dintre sare bine măcinată, ulei presat la rece și ulei esențial pentru aromaterapie.

Comentarii

loading...