Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Vine CANICULA. Cum ne protejăm de efectele căldurii excesive

Vine CANICULA. Cum ne protejăm de efectele căldurii excesive

Vara îşi intră pe deplin în drepturi, cu primul val de caniculă din 2018. Meteorologii spun că vom avea de suportat primele zile cu temperaturi de peste 35 de grade la umbră, iar medicii ne recomandă ca, pe lângă hidratarea corespunzătoare, să avem şi o alimentaţie adecvată.

Elena Marinescu 0 comentarii

Cei mai expuşi temperaturilor sufocante sunt oamenii care petrec mult timp în spaţii deschise: în zone de agrement, pe litoral, la piscine sau la iarbă verde, precum şi cei ce muncesc în soare, dar şi ­copiii sau vârstnicii cu patologie cardiovasculară sau neurologică lăsaţi nesupravegheaţi la locurile de joacă, în maşină sau în apartamentele supraîncălzite.

Dr. Tudor Ciuhodaru explică faptul că, în cazul unor suferinţe provocate de caniculă, simptomatologia neurologică domină tabloul clinic (stări lipotimice, vertij, cefalee, chiar şi convulsii) şi este adesea asociată celei digestive (greţuri, vărsături) şi cardiace (dureri precordiale, tulburări de ritm), precum şi arsurilor solare localizate la nivelul feţei, gâtului şi trunchiului. Medicul reaminteşte că măsurile de urgenţă în astfel de situații includ repausul în zone răcoroase şi hidratarea corespunzătoare: „Nu uitaţi că este contraindicată aplicarea pe arsuri a tratamentelor ­«tradiţionale» constând în iaurt, cerneală, frunze de varză, ulei ce îngreunează prelucrarea arsurii şi cresc riscul de complicaţii septice”.

Printre măsurile recomandate în perioadele caniculare, specialiştii Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) enumeră, în spaţiile închise (acasă şi la birou), limitarea utilizării aparatelor electrocasnice, a luminii artificiale şi a surselor de căldură; acoperirea geamurilor cu draperii, jaluzele, obloane şi închiderea ferestrelor expuse la soare când temperatura exterioară este mai mare decât cea din spaţiul închis, precum şi evitarea utilizării ventilatoarelor dacă temperatura depăşeşte 32 de grade Celsius. În plus, este utilă aerisirea încăperilor dimineața devreme sau seara târziu prin curenţi de aer, iar în timpul zilei aerul condiţionat trebuie reglat la 5 grade sub temperatura am­bientală.

 

Alegeţi alimente ­hidratante

În zilele caniculare, nutri­ţioniştii ne recomandă o alimentaţie care să ne aducă un surplus de vitamine şi minerale, dar şi un consum sporit de lichide. Alimentele trebuie să fie uşoare şi variate, să asigure organismului necesarul de proteine, carbohidraţi şi lipide. Astfel, dietele de vară ar trebui să fie în mod constant axate pe fructe şi legume, care au un conţinut de apă între 80 şi 95%. Dintre legumele care asigură o hidratare intensă, vedetele de sezon sunt castraveţii, cu 97%, urmaţi de salată – 95%, roşii şi dovlecei – 94%.

Deşi sunt foarte tentante, îngheţata sau produsele ţinute la frigider nu fac bine corpului, atrag atenţia cercetătorii citati de publicaţia Daily Mail. În schimb, pentru că oferă corpului un aport foarte bun de calciu şi magneziu, pâinea cu cereale este indicată în perioadele călduroase, dar şi berea, însă consumată cu moderaţie. La fel, mâncărurile picante sunt şi ele bune atunci când temperaturile sunt ridicate, pentru că ajută corpul „să transpire“, dând un impuls procesului natural al organismului de termoreglare.

 

Deshidratarea, pericol major pentru sănătate

Vara, corpul face eforturi să îşi scadă temperatura, în principal prin eliminare de apă, dar cu efectul nedorit al pierderii unor cantităţi importante de săruri minerale. Astfel, temperaturile ridicate cresc riscul deshidratării, putând provoca totodată şi variaţii periculoase ale valorilor tensiunii arteriale şi, desigur, insolaţie. În plus, aerul condiţionat ne obligă la un efort suplimentar de adaptare la schimbările bruşte de temperatură. Deshidratarea apare atunci când eliminăm prin transpirație sau urină mai multă apă decât cantitatea pe care o consumăm, în condiţiile în care corpul uman este alcătuit din aproximativ 75% fluide.

De regulă, primele simptome includ setea, urina mai închisă și producția de urină scăzută. Deshidratarea moderată se manifestă printr-o serie de simptome specifice, cum ar fi: buze uscate, astenie, letargie, dureri de cap, slăbiciune musculară sau ameţeală. În caz de apariţie a manifestărilor legate de ­expunerea la căldură (crampe, insolaţie, epuizare, şocul hipertermic), se recomandă odihnă în spațiu umbrit şi răcoros, consum sporit de lichide (apă, sucuri de fructe, ceaiuri, iaurt), scăderea ­temperaturii corpului (udat şi ventilat), iar ­activitatea fizică se reia după câteva ore. 

 

7 simptome de alarmă

Deshidratarea severă (pierderea a 10-15% din apă) se manifestă prin:

- lipsa transpirației

- cearcăne profunde

- piele uscată

- hipotensiune

- tahicardie

- hipertermie

- delir/inconştienţă

Dacă manifestările nu dispar rapid sau se agravează, sunaţi la 112 sau îndreptați-vă spre cea mai apropiată Unitate de Primire a Urgenţelor.

RECOMANDĂRI GENERALE

- deplasările sunt recomandate în primele ore ale dimineţii sau seara, pe cât posibil prin zone umbrite, alternaţi deplasarea cu repausul în spaţii dotate cu aer condiţionat (magazine, spaţii publice) sau fără expunere directă la soare (corturi, umbrare);

- purtaţi haine lejere, subţiri, deschise la culoare, pălării şi ochelari de soare;

- beţi 1,5-2 litri de lichide pe zi, nu prea reci, apă sau sucuri naturale de fructe sau ceaiuri călduţe (soc, muşeţel, urzici), neaşteptând apariţia senzației de sete, adică un pahar la 15-20 minute;

- menţineţi legătura cu persoanele în vârstă (rude, vecini, persoane cu dizabilităţi), interesându-vă de starea de sănătate a acestora şi oferiţi-le asistenţă ori de câte ori au nevoie;

- evitaţi băuturile ce conţin cofeină (cafea, ceai, cola) sau zahăr (sucurile carbogazoase ) în cantitate mare întrucât sunt diuretice;

- evitaţi alimentele cu un conţinut mare de grăsimi, în special deorigine animală;

- nu consumaţi alcool (inclusiv bere) – vă deshidratează și vă transformă într-o potenţială victimă a caniculei;

- nu lăsaţi copiii sau animalele singure în autovehicule închise.

Comentarii

loading...