Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum ne protejăm de temperaturile scăzute

Cum ne protejăm de temperaturile scăzute

Frigul este dăunător în special persoanelor vârstnice, copiilor, cardiacilor, celor cu probleme de circulaţie sau cu boli respiratorii – atrag atenţia medicii, care recomandă, pe lângă o îmbrăcăminte adecvată, evitarea expunerii prelungite la temperaturile scăzute.

Elena Marinescu 0 comentarii

Totodată, sunt necesară respectarea regulilor de igienă pentru evitarea îmbolnăvirilor prin viroze respiratorii şi consumul alimentelor bogate în proteine, fructe şi legume. Specialiștii spun că atunci când este expus unui stres termic extrem, cum sunt perioadele de ger din aceste zile, organismul încearcă să păstreze temperatura optimă de 37 grade Celsius. În interiorul corpului începe o luptă pentru protejarea organelor vitale, antrenând fiecare muşchi, nerv sau vas de sânge. În cazul unor temperaturi foarte scăzute, primul organ care reacţionează este creierul, de aceea în caz de hipotermie severă apar senzaţiile de moleşeală şi pierderea conştienţei. Un alt pericol major în timpul gerului este riscul apariţiei degerăturilor, care sunt provocate de expunerea îndelungată la temperaturi de sub 0 grade Celsius. Acestea pot fi superficiale, care se limitează la piele, şi profunde, care afectează şi muşchii, oasele, tendoanele, nervii sau vasele de sânge. Doctorul Tudor Ciuhodaru, medic primar medicină de urgen­ţă, prezintă câteva recomandări pentru a face faţă vremii geroase.

 

În spaţii deschise:

1. Alegeţi haine groase, rezistente la umezeală, care să vă asigure protecţia capului, feţei şi a mâinilor, pentru a evita pierderile de căldură, şi încălţăminte lejeră, care să nu împiedice circulaţia la nivelul membrelor.

2. Evitaţi deplasările matinale sau nocturne, când temperaturile sunt extrem de scăzute.

3. Evitaţi expunerea prelungită la frig. Alternaţi expunerea cu repausul în spaţii încălzite, precum instituţii publice, magazine, staţii de benzină, gări.

4. Evitaţi imobilizarea prelungită. Consumaţi lichide calde.

5. Nu vă deplasaţi singuri noaptea, în zone izolate, mai ales pe viscol sau polei. Există riscul de a vă rătăci sau de a vă accidenta şi de a rămâne izolat în frig.

 

În maşină. Dacă sunteţi şofer şi plecaţi la drum lung:

1. Nu uitaţi să aveţi lichide pentru 24 de ore, alimente, precum şi medicaţia cronică.

2. Este bine să aveţi în maşină pături sau alte mijloace suplimentare pentru a asigura încălzirea.

3. Şi în aceste cazuri e bine să evitaţi imobilizarea prelungită şi să asiguraţi măcar o activitate fizică minimală.

4. Nu plecaţi la drum fără a umple rezervorul, întrucât – la un consum mediu orar de 1 litru de benzină/motorină – un rezervor plin de 40-50 de litri vă poate asigura încălzirea în maşină pentru cel puţin o zi.

5. Nu părăsiţi maşina dacă este viscol şi nu puteţi preciza distanţa până la adăpost, deoarece vă puteţi rătăci, iar hipotermia se instalează mult mai repede în condiţii de vânt şi umezeală.

 

În spaţii închise (locuinţă, loc de muncă):

1. Menţineţi o temperatură de minimum 21 de grade (expunerea îndelungată la temperaturi scăzute, în condiţii de repaus şi îmbrăcăminte inadecvată, poate provoca hipotermie).

2. Alimentaţi-vă corespunzător şi evitaţi consumul de alcool sau excesul de sedative.

3. Verificaţi starea vârstnicilor prin vizite periodice sau daţi-le măcar un telefon.

4. Verificaţi periodic funcţionarea sursei de încălzire (centrală de apartament, reşou, sobă).

5. Nu vă încălziţi la aragaz şi nu lăsaţi nesupravegheate sursele de încălzire (sobele) pe durata nopţii. 

 

Atenție la îmbrăcăminte și alimentație

Managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, dr. Alis Grasu, a declarat, pentru „România liberă“, că „persoanele cu afecţiuni cronice cardiovasculare, respiratorii, osteoarticulare şi reumatismale trebuie să evite deplasările în această perioadă, iar dacă ies din casă să nu stea vreme îndelungată în gerul de afară“. Medicul ne recomandă să purtăm îmbrăcăminte adecvată, călduroasă, din fibre naturale, bumbac sau lână.

În ce priveşte alimentaţia în zilele geroase, dr. Alis Grasu recomandă un consum sporit de carbohidraţi cu absorbţie lentă: linte, fasole uscată, mazăre, orez integral. Se vor consuma multe salate, varză, roşii, dar şi multe citrice sub formă de sucuri naturale şi citronadele cu lămâie, îndulcite cu miere de albine. O atenţionare specială se referă la consumul de lichide, care nu trebuie redus, ci crescut, chiar dacă nu există senzaţie de sete, folosind inclusiv ceaiuri calde sau supe. În această perioadă este nevoie de un surplus de vitamine, care vor fi luate din fructe şi legume, în special cele cu frunze verzi (o menţiune specială pentru spanac, care este foarte bun în această perioadă, pentru că stimulează imunitatea şi aduce un surplus de vitamine şi acid folic, şi dovleacul copt, care aduce vitaminele C şi K şi acid folic). Cartoful roşu este şi el indicat în zilele geroase, având proprietăţi antioxidante. Dr. Grasu atrage atenţia asupra nevoii de proteine şi lipide a organismului, în încercarea de adaptare la stresul termic; „grăsimile vor fi consumate sub forme de preparate de calitate, evitându-se carnea grasă de porc, iar în schimb se va consuma carne de raţă, de gâscă, de iepure, de miel sau peşte, în special somon“.

 

Recomandările OMS

Deși oricine poate resimți efecte negative asupra sănătății cauzate de frig, unele persoane sunt expuse unui risc mai mare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii atrage atenţia că grupurile cele mai vulnerabile includ vârstnici, sugari, copii și adolescenți, persoane care suferă de boli cronice sau de limitări fizice sau mentale, care iau anumite medicamente sau sunt subnutrite. OMS are un set de recomandări pentru populaţie în vederea reducerii riscurilor pentru sănătate cauzate de temperaturile scăzute:

- Să solicitați sfatul medicilor de familie, în special în cazul afecțiunilor cronice, despre riscurile specifice și dozele adecvate de medicamente.

- Să purtați îmbrăcăminte adecvată pentru vremea rece și să vă acoperiți mâinile, picioarele și capul.

- Să consumați mese calde şi să beți suficiente lichide, evitând băuturile foarte reci.

- Să evitați statul în ­picioare, nemișcat, pentru o perioadă lungă de timp în frig.

- Să vă asigurați că aerul din locuință este suficient de cald, cu cel puțin o cameră încălzită la 18-21°C (în mod ideal, zonele de living și băile ar trebui să atingă 20-22°C, iar alte încăperi ocupate 18°C).

- Să fiți precauți când folosiți radiatoare și pături electrice.

- Să fiți atenți la semnele de avertizare de la nivelul pielii cauzate de expunerea la frig (instalarea amorțelii în degetele de la mâini și picioare indică un risc crescut de leziuni din cauza frigului, iar paloarea feței sau cea apărută în alte zone ­este un semn de vătămare și se impune protejarea pielii împotriva răcirii în ­continuare). 

 

Semne de alarmă

Pacienţii prezintă frisoane, piele rece, palidă, amorţeli la nivelul membrelor, tulburări de echilibru şi de vorbire, bradilalie (încetinirea anormală a ritmului vorbirii), bradipsihie (încetinirea ritmului funcţiilor psihice), somnolenţă asociată unor respiraţii superficiale şi cu frecvenţă joasă, bradicardie (încetinirea ritmului cardiac), puls imperceptibil, urmate de confuzie, halucinaţii şi comă. Pacienţii se pot răni cu uşurinţă din cauza tulburărilor de echilibru, iar în funcţie de severitatea lezională şi a hipotermiei pot rămâne imobilizaţi la domiciliu sau se pot înregistra cazuri letale. Pentru fiecare scădere cu 1 grad Celsius a temperaturii exterioare riscul de infarct miocardic creşte cu 2%.

Comentarii

loading...