Potrivit datelor Centrului Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, în ultimele zile s-au înregistrat la nivel naţional peste 700 de cazuri de gripă, comparativ cu 30 de cazuri confirmate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Medicii atrag atenţia că, spre deosebire de celelalte viroze respiratorii, gripa este însoţită de febră ridicată chiar de la debutul bolii, împreună cu starea de rău general – frisoane, dureri de cap, dureri musculare, greaţă, ameţeli, strănut, tuse şi dureri în gât. Transmiterea bolii se face pe cale respiratorie, virusul gripal fiind prezent în secreţiile eliminate prin strănut şi tuse. De asemenea, şi saliva conţine virus gripal, boala putând fi transmisă şi prin contact direct cu bolnavul: de la strângerile de mână până la atingerea unor obiecte contaminate. Bolnavii de gripă sunt contagioşi de la 2 la 7 zile de la debutul simptomelor.
Răceală sau gripă?
Specialiştii spun că o răceală are simptome de intensitate medie care se manifestă de regulă timp de o săptămână, precum febră, tuse, gât uscat, dureri de cap, oboseală sau congestie nazală. Un semn distinctiv al guturaiului este nasul iritat, cu strănuturi şi secreţii apoase, precum şi ochii înlăcrimaţi. Cea mai bună abordare terapeutică este cea simptomatică, dar şi odihna, hidratarea şi alimentaţia adecvată. Gripa, în schimb, apare brusc, cu simptome care se pot agrava rapid, cum ar fi febră mare, dureri articulare şi musculare, frisoane şi stări de greaţă. În primele 48 de ore, medicaţia antivirală este cea mai bună opţiune pentru reducerea intensităţii simptomelor şi a riscului de complicaţii, iar în cazul unei infecţii respiratorii de origine bacteriană medicul poate prescrie antibiotice. Însă şi o banală răceală, la fel ca şi gripa, pot duce la o serie de complicaţii, precum pneumonii, bronşite sau sinuzite.
Medicul pneumolog Florin Mihălţan a declarat pentru „România liberă“ că, legat de prevenţia infecţiilor căilor respiratorii, există o serie de medicaţii imunomodulante, capsule care ascund în ele „germeni atenuaţi” şi care stimulează imunitatea. Doctorul Mihălţan spune că sunt câteva semne majore care pot să semnaleze instalarea unei infecţii acute respiratorii: tuse, schimbarea culorii şi creşterea în cantitate a sputei expectorate şi apariţia febrei şi a frisoanelor. “În situaţia în care este vorba de o viroză, o infecţie virală şi nu una bacteriană, de multe ori apare doar tuse seacă şi mialgii, dureri musculare difuze cu febră. În aceste cazuri nu este nevoie de antibiotice, de obicei trece doar cu antiinflamatoare” – precizează medicul. La rândul său, dr. Tudor Ciuhodaru susţine că infecţiile căilor respiratorii superioare precum rinitele, laringitele, faringitele, bronşitele creează numeroase probleme celor cu imunitate scăzută, copiilor, gravidelor şi vârstnicilor sau celor cu patologie respiratorie preexistentă. Ca recomandări generale pentru prevenirea îmbolnăvirii, medicii spun că este importantă evitarea aglomeraţiilor, dar şi respectarea cu stricteţe a regulilor de igienă, spălarea mâinilor cu apă şi săpun, utilizarea batistei şi a şerveţelelor de unică folosinţă, să nu strănutăm sau să tuşim spre alte persoane şi să nu ducem mâna la gură, nas sau ochi după ce am
venit în contact cu cineva răcit.
Departamentul de Situaţii de Urgenţă atrage atentia, intr-o postare pe Facebook, că virozele nu pot fi tratate cu antibiotice. “Sezonul virozelor respiratorii este în toi, iar copiii sunt cei mai expuși îmbolnăvirii. Infecţia de tract respirator superior sau răceala poate determina tuse, curgerea nasului, lăcrimare în exces, durere în gât şi febră. Medicaţia antipiretică (care combate febra) poate reduce durerea şi febra. Virusul nu poate fi tratat cu tratament antibiotic şi medicaţia împotriva răcelii nu ajută”, avertizează DSU.
Plante cu efecte benefice asupra căilor respiratorii
Cele mai utile plante pentru combaterea simptomelor de răceală sau gripă sunt: cimbrul, isopul, scaiul vânăt, lichenul de piatră, podbalul, pătlagina, coada calului, mugurii de pin, rădăcina de iarbă mare. Aceste plante se găsesc în diverse produse, sub formă de ceaiuri, tincturi, siropuri, tablete sau capsule. Astfel, datorită uleiurilor volatile conţinute, cimbrul are proprietăţi expectorante, care calmează spasmele căilor respiratorii. În bronşite se asociază cu frunze de podbal, pătlagină sau ciuboţica cucului. Coada calului are efect bronhodilatator, antimicrobian şi expectorant. De asemenea, isopul este o plantă cu efect expectorant eficient, care intră în componenţa unor ceaiuri antiastmatice şi a unor siropuri expectorante. Sucul de ridiche neagră este, la rândul său, eficient în afecţiunile respiratorii, având un bun efect bactericid.
Simptome alarmante
– Febră mare (39-40 de grade)
– Stare febrilă (frisoane)
– Tuse
– Dureri în gât
– Dureri musculare
– Dureri de cap
– Nas înfundat sau rinoree
– Astenie
– Vărsături
– Convulsii (în cazul apariţiei complicaţiilor)
– Diaree (mai frecvent la copii decât la adulţi)
