De exemplu, fumătorii îşi refac mai uşor celulele afectate de noxele din fumul de ţigară cu ajutorul vitaminei C, care protejează organismul de efectele substanțelor cancerigene. Vitamina C este un antioxidant de excepţie, care asigură funcţionarea normală a sistemului imunitar, încetineşte îmbătrânirea celulară, previne apariţia astmului şi a alergiilor şi, totodată, stimulează producţia de substanţe în corp cu rol antiinfecţios. Astfel, dacă ne asigurăm un aport zilnic optim de vitamina C, vom lupta mai bine cu infecţiile, pentru că această vitamină are rolul de a întări celulele din organism şi ne protejează inclusiv receptorii din ochi, care controlează eliberarea glutamatului, un neurotransmiţător ce grăbește comunicarea intercelulară.
Sensibilă la lumină, căldură şi vapori de apă, vitamina C este necesară în formarea colagenului, o proteină ce dă tărie oaselor şi vaselor de sânge. În acest mod este susţinut procesul de vindecare rapidă a rănilor, se asigură absorbţia fierului la nivelul intestinului, fiind posibilă şi o mai eficientă metabolizare a calciului şi a altor minerale, precum şi scăderea nivelului de colesterol rău din sânge. Medicii avertizează asupra riscurilor excesului de vitamina C, mai ales în urma consumului de suplimente cu tablete ce conţin acid ascorbic, care poate să reducă efectul medicamentelor anticoagulante şi poate deveni toxic pentru organism, dereglând sistemul digestiv sau funcţia renală, prin formarea aşa-numitelor „pietre la rinichi“, adică litiaza renală. Carenţa de vitamina C se manifestă prin oboseală, dureri de oase, gingivită, edeme sau hemoragii, în timp ce supradozarea provoacă agitaţie şi insomnii.
Sursele naturale, cele mai sănătoase
Într-un interviu pentru „România liberă“, experta în nutriţie Lygia Alexandrescu recomandă consumul de fructe şi legume, cele mai bogate surse de vitamina C fiind: măceşele, cătina (care conţine de 10 ori mai multă vitamina C decât citricele), coacăzele negre, citricele, kiwi, ardeii, broccoli, urzicile, pătrunjelul, roşiile, cartofii sau varza. „Organismul uman nu produce vitamina C şi de aceea există o doză zilnică recomandată ce trebuie acumulată prin aport alimentar în principal. Necesarul zilnic de 75 miligrame de vitamina C este un minim de care organismul are nevoie să funcţioneze normal. Persoanele care suferă de anemie feriprivă au o doză zilnică recomandată mai mare, iar în perioadele friguroase ale anului se poate mări aportul de vitamina C până la 500-1.000 mg, aceasta fiind importantă în creşterea imunităţii, reducând intensitatea simptomelor de răceală şi durata episoadelor de îmbolnăvire. Persoanele care fumează, cele care sunt expuse la mediu poluat, persoanele cu suferinţe cardiovasculare au nevoie de un aport crescut de vitamina C. Suplimentele cu vitamina C se administrează în timpul micului dejun şi al prânzului, nefiind recomandate seara“ – susţine nutriţionista Lygia Alexandrescu.
Vitamina-minune, istorie şi controverse
Folosirea în scop medicinal a vitaminei C datează încă din secolul 18. Scorbutul – boala cauzată de deficienţa vitaminei C – era o problemă frecvent întâlnită, în special printre marinari şi navigatori, peste două milioane dintre aceştia fiind afectaţi de boală. În anul 1747, medicul scoţian James Lind a făcut un experiment pentru tratatea scorbutului şi a descoperit că doar portocalele şi lămâile ameliorau simptomele bolii. Din 1928 până în 1933, o echipă de cercetători maghiari, Joseph L. Svirbely, Albert Szent-Györgyi, şi cercetătorul american Charles Glen Kind au izolat pentru prima dată vitamina C şi i-au dat denumirea de acid ascorbic. În prezent, se ştie că vitamina C poate vindeca peste 30 de boli grave, fiind folosită nu numai în tratarea scorbutului, ci şi pentru îmbunătăţirea imunităţii, împotriva simptomelor de gripă şi răceală, dar şi ca supliment, pentru a proteja întregul organism.
Tratamentul cu doze mari de vitamina C a fost studiat pentru pacienții cu cancer încă din 1970. De altfel, un amplu studiu sugera că dezvoltarea bolilor oncologice este strâns legată de schimbarea ţesutului conjunctiv datorat deficitului de vitamina C. De atunci, oamenii de ştiinţă s-au contrazis pe marginea efectelor terapiei antitumorale, iar concluzia specialiştilor este că vitamina C se absoarbe cel mai bine în organism când provine din surse alimentare. Potrivit revistei „Prevention“, capacitatea acestei vitamine de a fi o substanță antitumorală cu efecte puternice, non-toxică, a fost dovedită de multe studii efectuate de-a lungul timpului, însă de curând o cercetare ştiinţifică oferă dovezi certe care atestă că acidul ascorbic poate neutraliza celulele stem canceroase.
Prevenție
Vitamina C ajută la prevenirea, controlul şi tratarea multor probleme de sănătate:
– bolile autoimune (scleroza multiplă, tiroidita Hashimoto, lupusul, artrita reumatoidă)
– anumite tipuri de cancer
– astmul
– dermatita
– tulburările gastrointestinale
– bolile inflamatorii intestinale.
Simptomele deficitului de vitamina C
– anemie
– imunitate scăzută, rezistenţă slăbită la infecţii
– vindecare greoaie a rănilor
– sângerări nazale
– sângerări ale gingiilor
– smalţul slăbit al dinţilor
– piele uscată, aspră, descuamată
– fire de păr casante şi unghii friabile
– învineţire uşoară
– articulaţii umflate și dureroase.
„Cunoscută pentru proprietăţile ei benefice, pentru caracterul antioxidant, efectele anticancerigene şi imunomodulatoare prin creşterea acţiunii anticorpilor şi a interferonului antiviral, vitamina C este prezentă în legumele şi fructele proaspete de sezon.“(Lygia Alexandrescu, expert în nutriţie)
Pentru asigurarea dozei zilnice necesare de vitamina C, se recomandă consumul de până la cinci porţii de fructe şi legume în fiecare zi. 
