Pe baza acestor cercetări, Asociația Dăruiește Viață (ADV) solicită Ministerului Sănătății luarea unor măsuri urgente, în interesul pacienților, precum punerea în aplicare a unui mecanism coerent de prevenire și de monitorizare a crizelor de medicamente oncologice; crearea la Ministerul Sănătății a unei poziții tehnice, responsabile exclusiv cu prevenirea și monitorizarea crizelor medicamentelor, activitate care ține de atribuțiile Ministerului Sănătății, dar care nu este pusă în aplicare în acest moment; majorarea valorilor amenzilor pentru actorii din industria farmacologică ce nu respectă obligația de serviciu public; agregarea datelor existente într-o singură platformă, actualizată la zi permanent, și creșterea calității datelor; respectarea legii în vigoare, pentru a asigura furnizarea fluentă de tratament oncologic pentru pacienții din România. În cadrul proiectului a fost realizată o platformă online care le permite pacienților să aibă informații în timp real despre prezența unui medicament oncologic pe piața din România http://www.daruiesteviata.ro/crizamedicamente/.
Referindu-se la exportul paralel de medicamente, Vlad Mixich, de la Observatorul Român de Sănătate, a precizat că au fost descoperite o serie de medicamente din Programul naţional de oncologie care au fost exportate exact în aceeaşi perioadă în care pacienţii reclamau lipsa acestora. El susţine că, în prezent, statul român are toate instrumentele necesare nu numai să monitorizeze, dar şi să prevină apariţia acestor crize. „Datele necesare se găsesc la Ministerul Sănătăţii, la Agenţia Naţională a Medicamentului şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Toate trebuie folosite centralizat de cineva din zona autorităţilor pentru ca să se ocupe personal cu prevenirea crizelor de acest gen. În momentul acesta nu există nici o persoană, nici la minister, nici la Agenţie, nici la Casă ca să se ocupe special cu asta, numărul inspectorilor care supraveghează dacă aceste companii pharma respectă legea e foarte mic, sunt 14 inspectori pentru toată ţara. Ei au multe alte lucruri de făcut, nu doar asta. În plus, amenzile pentru cei care nu respectă legea sunt mici, între 2.000 şi 20.000 de euro“, a precizat Mixich.
Medicamente vitale în ţară, profit uriaş la export
Exportul paralel este o activitate legală, dar imorală și contrară intereselor pacientului din România, câtă vreme acesta poate rămâne fără medicamente și nu își poate face tratamentul, riscând să-și piardă viața, în timp ce companiile care realizează vânzarea pe piața externă câștigă sume mari, din diferențele de preț între România și țara de desfacere. În total, 39 din cele 113 medicamente oncologice incluse în Programul Național dedicat bolnavilor de cancer au fost exportate paralel cel puțin o dată în perioada martie – decembrie 2011, reprezentând peste 15.200 pastile/fiole pe lună. Pentru o parte din ele, cantitatea exportată paralel este redusă comparativ cu consumul mediu anual înregistrat în România, nefiind periclitat accesul pacienților români la aceste medicamente.
Însă în cazul altor medicamente oncologice, cantitățile exportate paralel au fost semnificative, depășind și o cincime din cantitatea anuală consumată de pacienții români.Mai mult, 12 medicamente oncologice erau exportate paralel în aceeași perioadă în care lipsa lor era semnalată de pacienți. Exportul paralel a reprezentat un risc considerabil sau semnificativ pentru pacienții români în cazul următoarelor medicamente oncologice: Somatuline, Sprycel, Hycamtin, Eligard și Navelbine.
Potrivit studiului, lista celor nouă medicamente oncologice cele mai exportate în 2017 include: Goserelinum (Zoladex) – exportat în proporţie de 49,99%; Filgrastimum G-CSF (diferite denumiri) – 20%; Leuprorelium (Eligard) – 18,33%; Doxorubicină (Caelyx) – 18,3%; Fulvestrantum (Faslodex) – 17,29%; Pegfilgrastimum (Neulasta) – 12,67; Pametraxedum (Alimta) – 7,77%; Decitabinum (Dacogen) – 7,09%; Etoposidum (Etoposid/Vepesid) – 3,06%.
Profiturile realizate de companiile care efectuează export paralel pot atinge sume considerabile datorită diferențelor de preț dintre România și țările de destinație. Astfel, în simulările realizate în analiza ORS și bazate pe cantitățile exportate paralel în perioada martie – decembrie 2017 se pot înregistra profituri brute de jumătate de milion de euro din exportul paralel al unui singur medicament în Germania, sau de peste 760.000 de euro dacă țara de destinație este Olanda. Cifrele obținute în analiza ORS sunt susținute și de o analiză anterioară a Consiliului Concurenței.
Concluzii alarmante
– Personalul specializat dedicat prevenirii/monitorizării crizelor de medicamente este insuficient;
– Sancțiunile/amenzile pentru actorii din industrie care nu respectă obligația de serviciu public sunt prea mici;
– Datele publicate de autorități (atunci când sunt publicate) conțin erori frecvente sau sunt greu accesibile;
– Există o lipsă de transparență în sistemul public, față de aprovizionarea cu medicamente oncologice;
– Nimeni nu este responsabil de nimic, iar criza medicamentelor oncologice este o constantă care reduce șansele bolnavilor de a se vindeca și de a supraviețui bolii.
