Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Escherichia coli face ravagii printre copii. Ce trebuie să ştim despre boala mâinilor murdare

Escherichia coli face ravagii printre copii. Ce trebuie să ştim despre boala mâinilor murdare

În urmă cu doi ani, zeci de bebeluşi din toată ţara au căzut victime infecţiei cu această bacterie periculoasă, care dă din nou semnale de atac. Medicii semnalează în ultima peri-oadă tot mai multe cazuri de afecţiuni digestive ce ar fi putut fi evitate.

Elena Marinescu 0 comentarii

Medicii semnalează în ultima perioadă tot mai multe cazuri de afecţiuni digestive ce ar fi putut fi evitate.

Conform datelor OMS, această boală are o rată a mortalităţii de 3-5%.

Medicii atrag atenţia asupra prezentării la spital în cazul unor simptome alarmante la copii, cum ar fi: diaree, febră de 38-39 grade Celsius, vărsăturile alimentare (când sunt frecvente accentuează deshidratarea), precum şi colicile intestinale (copiii mici ţipă şi îşi freacă călcâiele). Această bacterie e cauza cea mai frecventă a bolii diareice acute. Calea de transmitere poate fi: fecal-orală, contaminare prin mâini nespălate, muşte, fructe şi legume nespălate.

Mai exact, transmiterea se face adesea pe cale digestivă fie prin ingestia de alimente sau lichide contaminate cu fecale, fie de la o persoană la alta (mai ales când nu sunt respectate normele elementare de igienă, prin contact direct sau obiecte contaminate). Şi în cazul adulţilor suspiciunea de infecţie este legată de apariţia următoarelor semne şi simptome: crampe şi dureri abdominale intense (spontan şi la palpare), diaree severă, apoasă la început, ce poate deveni sangvinolentă (în funcţie de tulpina patogenă), grețuri, vărsături, febra poate fi mică sau absentă. Unele persoane pot fi asimptomatice, dar pot transmite boala (purtători sănătoşi).

Copiii dezvoltă mai frecvent infecţii cu serotipul E. coli O157:H7 (aparține E. coli enterohemoragic), o tulpină deosebit de periculoasă, deoarece are capacitatea de a stimula formarea unor toxine cu potenţial letal. 

Evoluţie fulminantă, cu simptome grave

Starea pacienților se poate degrada foarte rapid şi, de aceea, este importantă recunoaşterea rapidă a  simptomelor de alarmă, ce impun prezentarea la spital. Cele mai importante sunt: crampe severe la stomac şi abdomen sensibil, diaree apoasă care poate deveni  sanguinolentă, greaţă şi vărsături, febră cu valori ridicate, slăbiciune, astenie, confuzie, paloare generalizată, reducerea diurezei (micţiuni rare, reduse cantitativ, cu urină concentrată, închisă la culoare), eventual hematurie, hematoame ce pot semnala apariţia unor complicații renale sau hematologice. Specialiştii în boli infecto-contagioase spun că, dacă există suspiciunea de infecţie cu E. coli, se recomandă în prima fază efectuarea unei coproculturi (cultură din materiile fecale) pentru a identifica tipul de E. coli responsabil de îmbolnăvire. Ulterior, pot fi necesare alte teste de sânge şi urină.

De regulă, simptomatologia obişnuită a infecţiei cu E. coli se termină după aproximativ o săptămână fără alte complicaţii. Medicii recomandă evitarea administrării de medicamente antidiareice și antibiotice, deoarece primele pot întârzia eliminarea toxinelor din organism, iar cele din urmă pot conduce la complicații în cazul infecției cu E. coli.

Dr. Tudor Ciuhodaru atrage atenţia că nu trebuie temporizată prezentarea la medic în două cazuri grave: a) pacientul prezintă diaree explozivă, cu sânge sau care trenează peste 48 de ore, dureri abdominale intense (spontan şi la palpare), cu alterarea stării generale (astenie, ameţeli, iritabilitate, confuzie, micţiuni rare, reduse cantitativ, cu urină concentrată, închisă la culoare, eventual hematurie sau hematoame, paloare); b) pacientul se încadrează în grupele la risc: cei foarte tineri sau foarte vârstnici, cei cu status imun compromis, provine dintr-o instituție de îngrijire (creşă, spital, centru de plasament) sau dintr-o zonă cu igienă precară, cu apă nepotabilă, contact recent cu alţi pacienţi care au avut diaree, consumul de carne insuficient preparată termic, de lapte sau suc nepasteurizat, de fructe sau legume nespălate la cultivarea cărora au fost folosite îngrăşăminte naturale.   

Recomandări

1. Respectaţi cu stricteţe regulile de igienă individuală şi cele legate de manipularea, prepararea şi depozitarea alimentelor.

2. Spălatul corect al mâinilor cu apă şi săpun, minimum 30 de secunde, pe ambele feţe, insistând pe pliurile de flexie şi unghii, de fiecare dată când schimbaţi scutecele sau hainele copilului, utilizaţi toaleta sau gătiţi. 

3. Utilizaţi scutecele de unică folosinţă, prosoapele individuale.

4. Spălaţi periodic cu dezinfectant robinetele chiuvetelor şi toaletele sau cada.

5. Spălaţi atent ustensilele (cuţite, furculiţe, farfurii) şi recipientele din bucătărie înainte şi după ce vin în contact cu alimentele cu risc.

6. Consumaţi doar apă din surse sigure, carne preparată suficient termic, lapte pasteurizat, legume şi fructe spălate corespunzător sub jet de apă.

Mod de transmitere

Escherichia coli sau E. coli este o bacterie care se găseşte în mediu, în alimente, în apa pe care o bem, în corpul oamenilor şi al animalelor. Denumirea provine de la numele bacteriologului Theodor Escherich, care a descoperit-o în anul în 1885.

Deşi cele mai multe tipuri de E. coli nu sunt periculoase, există câteva tulpini agresive care pot provoca diaree, infecţii urinare, afecţiuni respiratorii şi renale (sindromul hemolitic-uremic). E. coli se poate transmite prin mâncare contaminată (în mod special carne de vită insuficient preparată termic, lapte şi suc nepasteurizat, brânzeturi făcute din lapte nepasteurizat, fructe şi legume crude), dar şi prin apă contaminată (atât apa băută, cât şi apa contaminată în care se poate înota), animale (vaci, oi, capre) şi materiile fecale ale persoanelor infectate.

Remedii naturiste

Pe lângă uleiurile volatile, considerate antibiotice naturale (uleiul de coriandru, cimbru sau de scorţişoară), propolis (60 de picături pe zi tinctură sau o granulă cât un bob de mazăre de 3 ori pe zi, timp de 3 luni), se pot folosi infuzii de plante medicinale, cum ar fi crețușca (Filipendula ulmaria), coada-șoricelului (Achilea millefolium), gheara-diavolului (Harpagophytum procumbens), cătina albă (Hippophaë rhamnoides L) sau busuiocul (Ocimum basilicum).

În plus, şi unele condimente pot fi utile:

a. nucşoara - se face un amestec dintr-o linguriţă de nucşoară măcinată şi 6 linguri de miere, care se va administra pe parcursul unei zile, cura fiind recomandată a se ţine timp de două săptămâni;

b. condimentele antiseptice - din această categorie fac parte cimbrişorul, cimbrul de grădină, oregano, şofrănelul, busuiocul, ienibaharul, anasonul.

Comentarii

loading...