Deşi România are în prezent doar două spitale specializate pentru tratarea dependenţilor de droguri, Spitalul “Sf. Stelian” din Capitală este dus încet, dar sigur spre faliment din cauza managementului defectuos. Cu toate că ar fi trebuit să întoarcă pe drumul cel bun destinele a sute de tineri care au probleme cu adicţia, de trei ani de zile dr. Teodora Ciolompea a preluat conducerea unităţii sanitare, aplicând o strategie managerială în care binele pacientului este la coada listei cu priorităţi. Surse anonime au declarat în exclusivitate pentru “România liberă” că spitalul este condus dictatorial, fiind cercetat recent de reprezentanţii DSP şi ai Avocatului Poporului pentru diverse nereguli reclamate de pacienţi, inclusiv probe neconforme cu igienizarea unităţii.
Zilnic, oricare dintre pacienţii internaţi sau dintre angajaţi poate fi victima capriciilor de moment ale managerului, care aplică legea bunului plac pentru a acoperi investiţiile falimentare: de la obligarea pacienţilor asiguraţi să-şi plătească internarea, până la ameninţări şi dezbinarea corpului medical. În tot acest timp, pacienţii filmează gândacii care colcăie pe holuri, dependenţii de droguri primesc doar tratamentul de substituţie, fără intervenţia psihologilor, iar la porţile spitalului familiile celor internaţi se roagă pentru o minune. Într-un spital din România anului 2019, nu se ţine cont de calitatea actului medical, se cer doar hârtii justificative.
Pontaje măsluite şi comerţ cu internările
O bună cunoscătoare cel puţin teoretic a sistemului sanitar, din poziţia de fost şef în structurile Ministerului Sănătăţii, expert în sănătate publică, dr. Ciolompea a colaborat anterior cu unitatea sanitară ca medic generalist, însă între timp, din fotoliul de manager, a găsit reţeta perfectă pentru îmbogăţirea personală şi a acoliţilor aduşi pe uşa din spate în spital, inclusiv un nou director medical. De exemplu, recent a făcut cerere ca, pe lângă leafa de manager, să mai primească şi sporul special de secţie pentru 2 ore/zi, deşi nici măcar nu consultă pacienţii, poate doar pentru a-şi justifica titulatura medicală pe care şi-a însuşit-o în ultima perioadă – medic psihiatru specializat în tratamentul adicţiilor, conform informaţiilor de prezentare de pe site-ul spitalului. Există un rezidenţiat la bază în această specialitate? Desigur, a publicat câteva cărţi despre terapia toxicodependenţei, însă cu atât mai mult ar fi trebuit să nu uite că succesul actului medical pentru un pacient psihiatric şi în special pentru un dependent de droguri implică o abordare multidisciplinară, în care, pe lângă tratamentul medicamentos de substituţie instituit de medicul specialist, este vitală abordarea şi consilierea psihologică individuală şi de grup. Dar, invocând raţiuni pecuniare, a decis să interzică accesul psihologilor spitalului pe secţia de adicţii, pentru a nu le mai plăti sporuri acestora.
Practic, un dependent de droguri internat în criză, în sevraj, este sedat, tratat minimal şi apoi făcut pachet şi externat după fix 9 zile, indiferent de starea sa medicală, fără a beneficia pe perioada internării de nici un fel de consiliere psihologică, după cum ne-au declarat surse din rândul pacienţilor şi al aparţinătorilor. Invocând contractul limitativ cu CASMB, singura concesie făcută de managerul Ciolompea este ca aceştia să se poată reinterna contra cost, în condiţiile în care o zi de internare ar aduce bugetului spitalului de la un singur bolnav între 200 şi 300 de lei, plăţi cerute pacienţilor asiguraţi, fără a exista nişte tarife afişate. Sunt familii disperate care acceptă preţul unei internări ulterioare în speranţa salvării celor dragi din iadul luptei cu drogurile de mare risc, însă legal aceştia au dreptul să fie trataţi gratuit mai ales dacă au calitatea de asigurat sau sunt consideraţi urgenţă medicală. Se pare că dr. Teodora Ciolompea a uitat ce declara pentru RL în urmă cu 5 ani: „Această meserie nu se poate face pentru un profit. Ăsta este şi motivul pentru care mulţi doctori psihiatri stau departe de această specializare, a dependenţei de droguri. Cei care vin la noi să-şi ia tratamentul nu au bani nici de mâncare, nici să-şi ia o cartelă de metrou, în nici un caz de plata tratamentului de dezintoxicare”.
Radiograf nou-nouţ, uitat de un an în celofan
Practica recentă a „comercializării internărilor”, deşi este imorală şi în unele cazuri ilegală, este una dintre metodele prin care managerul încearcă să acopere achiziţiile ineficiente făcute în ultimii ani. De pildă, în urmă cu un an a fost achiziţionat un radiograf portabil, în valoare de o jumătate de milion de lei, care însă nu poate fi utilizat pentru că dimensiunile sale nu permit folosirea acestuia, neputând fi urcat pe secţii nici pe scări, nici cu liftul, cu toate că există la cabinetul de radiologie un alt aparat funcţional. De asemenea, pe lista achiziţiilor inutile se adaugă un spirometru, un aparat EKG nefolosit, un scaun stomatologic şi etuve de sterilizare, în condiţiile în care spitalul are profil de monospecialitate. Surse din administraţie susţin că cu aceşti bani se puteau angaja medici specialişti (cardiolog, neurolog, internist sau infecţionist), care ar fi ajutat la rezolvarea decentă a cazurilor complexe de psihiatrie cu comorbidităţi somatice, în schimb se angajează şi se plăteşte un stomatolog. Mai mult, există dovezi cu referate de achiziţii semnate în fals, în numele unor angajaţi.
„Divide et impera“ sau domnia terorii
Conform unor surse din cadrul Administraţiei Spitalelor şi a Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), care administrează spitalul, anul trecut a existat un conflict major între conducere şi personalul unităţii sanitare, care s-a soldat cu demiterea asistentei-şefe, acuzată că făcea pontaje fictive, dar care ulterior a fost „avansată” de managerul spitalului la gradul de psiholog, fiind considerată mâna ei dreaptă. Scandalul a fost aplanat inclusiv prin intervenţia sindicatului personalului TESA, după ce asistenţii şi infirmierii au probat faptul că le erau falsificate graficele de lucru, plata personalului mediu sanitar fiind făcută discreţionar. Ulterior, în noiembrie 2018, a izbucnit un alt conflict între conducere şi psihologi, cu reclamaţii la ASSMB. În această lună, s-a înregistrat o nouă demisie la serviciul RUNOS, a treia în doi ani, din cauza presiunilor şi a insultelor zilnice.
Corb la corb nu-şi scoate ochii
Deşi se apropie de vârsta pensionării, Teodora Ciolompea este susţinută în continuare de anumite persoane importante din sistem cu care probabil a fost colegă, în condiţiile în care a ocupat în trecut funcţia de şef al Serviciului promovare de la Direcţia de Sănătate Publică București (DSP) şi a fost consilier în Ministerul Sănătăţii pe probleme de dependenţă de droguri.
Act medical ratat
Dependenţii de heroină, marijuana, cocaină, MDMA, ecstasy sau etnobotanice internaţi la secţiile de adicţii şi psihiatrie nu beneficiază de evaluare medicală completă şi consiliere psihologică, fiind externaţi rapid, indiferent de stadiul şi evoluţia patologiei stabilite la internare.
