Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

EXCLUSIV RL. Un nou proiect pentru pensionarea anticipată a cadrelor sanitare

EXCLUSIV RL. Un nou proiect pentru pensionarea anticipată a cadrelor sanitare

Zeci de mii de cadre medicale ar putea ieși mai devreme la pensie, la cerere, dacă proiectul iniţiat în aceste zile de preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, dr. Florin Buicu, va intra în vigoare.

Elena Marinescu 0 comentarii

Parlamentarii vor dezbate în zilele următoare o inițiativă legislativă importantă, de modificare la Legea  nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice care prevede acordarea dreptului de pensionare la cerere, fără penalități, unei anumite categorii de români şi anume personalului medico-sanitar care a efectuat gărzi.

 

În exclusivitate pentru România Liberă, deputatul PSD Florin Buicu a precizat că acest proiect de lege vizează reducerea vârstei de pensionare pentru anumite categorii de cadre medicale, în funcţie de specialităţi şi tipul de activitate medicală, ce va fi stabilită printr-o hotărâre de guvern: "Este similar cu clasificarea pe grupe de muncă, cum se făcea pe timpuri. Adică, la un an lucrat aveai 2-3 luni reducere, în funcţie de categoriile de locuri de muncă. Pentru că, de exemplu, un medic care lucrează în ambulatoriu de specialitate nu se poate compara totuşi cu un medic care lucrează în urgenţă, la UPU sau la ATI. Este stres si la cabinetul medicului specialist, desigur, dar nu este acelaşi regim de muncă. Astfel, considerăm personalul medico-sanitar în această categorie care poate beneficia de aceste reduceri, în funcţie de locurile de muncă şi de specialitate". Iniţiatorul proiectului a mai precizat că medicii desfășoară 47 de ani de vechime în muncă în 41 de ani de activitate, în condiții speciale, cu 32 de factori de risc identificați, astfel că, odată cu înaintarea în vârstă, actul medical se poate eroda și ar trebui să poată fi întrerupt la cerere, fără penalităţi.

În document se menţionează „importanţa protejării actului medical şi a pacientului, în contextul în care problem securităţii şi sănătăţii în muncă pentru personalul medico-sanitar se impune tot mai mult în ultimii ani, actualitatea fiind determinată de numărul mare de factori de risc în activitatea cadrelor medicale, care favorizează apariţia timpurie a unor boli profesionale în rândul personalului, chiar a deceselor”. Astfel, este menţionat gradul înalt de uzură fizică şi psihică a cadrelor medicale care fac gărzi în special, pe diferite specialităţi medicale şi chirurgicale, la care se adaugă activităţile suplimentare obligatorii în sistemul de sănătate pentru asigurarea continuităţii actului medical. În consecinţă, iniţiatorul modificării legislative propune introducerea paragrafului 52, la grupe de muncă, referitor la „activitatea desfășurată de către categoriile de personal medico-sanitar, inclusiv persoanele care efectuează gărzi peste programul normal de lucru, stabilite prin hotărâre de guvern, la propunerea Ministerului Sănătății”.

Spre deosebire de celelalte două proiecte similare iniţiate de senatorul Adrian Wiener, de la USR, şi deputata Antoneta Ioniţă, de la PNL, noua iniţiativă legislativă prevede ca medicii care ar ieși la pensie ar mai putea practica în unități sanitare private, nu însă în cele de stat. Propunerea legislativă este în dezbatere la Senat, care este prima cameră sesizată. În cazul în care legea va fi adoptată și de Camera Deputaților, Ministerul Sănătății va emite un ordin prin care va nominaliza categoriile care vor beneficia de noile măsuri.

 

Memorii şi liste cu medici căzuţi la datorie 

Peste 2.000 de medici români au semnat mai multe memorii către autorităţi în care au cerut ca gărzile efectuate să fie luate în calcul ca vechime în muncă. Aceştia sunt revoltaţi din cauza suprasolicitării personalului din sănătate prin impunerea unor gărzi peste norma europeană pentru acoperirea deficitului de personal şi spun că au colegi care au decedat nu numai în gardă, dar şi în sălile de operație, în UPU sau în radiologie. Doctorii le transmit guvernanţilor şi membrilor Parlamentului României, indiferent de culoarea politică, să susţină proiectul de lege ce vizează recunoașterea ­orelor de gardă ca vechime în muncă, în condiţiile în care, în serviciul de gardă, de exemplu, un medic poate fi nevoit uneori să consulte într-o tură şi 50 de pacienţi.

Potrivit Colegiului Medicilor din România, 52% din doctorii din Bucureşti suferă de epuizare şi suprasolicitare fizică şi psihică. Nivelul sindromului burnout în Franţa este de 42%, în Germania 48%, iar în Marea Britanie 33%.

57 de medici au murit în timpul gărzilor sau după gărzi, în ultimii ani, potrivit unei liste iniţiate în luna octombrie 2018 de dr. Livia Davidescu, de la Spitalul Judeţean din Craiova. Ea a declarat pentru RL că salută această iniţiativă, alături de toţi colegii săi şi aşteaptă transpunerea în realitate, cât mai rapid, a proiectului.

Decedați în gardă:

1. COSANA CLAICIU, 44 ani, medic cardiolog, Arad, 2018 (decedată în gardă)
2. ADRIAN FRONEA, 38 ani, medic ATI, Bucuresti, 2018 (decedat în gardă)
3. MARIUS DAN ROSOREANU, 70 ani, medic pediatru, Lipova, 2018 (decedat în gardă)
4. GRIGORE LUPESCU, 55 ani, medic cardiolog, Tg. Jiu, 2018 (până de curând făcuse 10 gărzi/ lună)
5. MARLENA STEFAN, 52 ani, SMURD, Galați, 2016 (decedată în gardă)
6. ELISABETA SANDU, 70 ani, medic pediatru, Măcin, 2015 (decedată în gardă)
7. VICTOR MATEI, 62 ani, medic pediatru, Moreni, 2015 (decedat în gardă)
8. ELISABETA SANDU, 70 ani, medic pediatru, Macin, 2015, (decedată în gardă)
9. IOSIF SASS, 57 ani, Mediaș, medic infecționist, 2013 (decedat în gardă)
10. GABRIEL JILAVU, 49 ani, medic ortoped, Botoșani, 2012 (decedat în gardă)
11. ION BOTEZATU, 62 ani, medic radiolog, Iași, 2012 (decedat în gardă)
11. OVIDIU LUCIAN BUMBEA, 46 ani, psihiatru, Alba Iulia, 2010 (decedat în gardă)
12. RAZVAN MUGUR TIMOFTE, medic chirurg, 43 ani, Slobozia, 2008 (decedat în gardă)
13. IOAN SZENPETERY, 59 ani, medic MF cu competență în medicina de urgență, Bistrița, 2010 (decedat în gardă)
14. RUSU MIHAI, 57 ani, medic ginecolog, Năsăud, 2010 (decedat în gardă)
15. DANIEL DUMITRU NEATA, 54 ani, medic ortoped, Giurgiu, 2009 (decedat în gardă)
16. COSMIN GIUBELAN, 50 ani, medic chirurg, Târgu Jiu, 2008 (decedat în gardă)
17. ADRIAN STELIAN COMANICIU, 42 ani, medic chirurg, Sibiu, 2006 (decedat în gardă)
18. MARIA PETRASCU, 59 medic radiolog Rm Valcea 59 ani (decedată în gardă)
19. DAN POPESCU, 57 ani, medic pediatru, Rm. Vâlcea, 2004 (decedat în gardă)
20. VIORICA MOGLAN, 53 ani, medic ATI, Roman, 2003 (decedată în gardă)
21. MIHAI RUSU, 57 ani, medic ginecolog, Năsăud (decedat în gardă)
22. MIHAELA DUMEA, 40 ani, UPU/ SMURD, 2016 (decedată în gardă - accident de elicopter)
23. LAURA VIZIREANU, 39 ani, SMURD, 2014 (decedată în gardă - elicopter SMURD prăbușit)
24. MUREȘAN RADU, 33 ani, medic militar, Cluj, 2014 (accident de elicopter)
25. LILIANA PUIU, 36 ani, SMURD, Iași, 2006 (decedată în gardă, accident de elicopter)
26 CARDOS MONICA, 33 ani, SMURD, 2003 (decedată în gardă - primul elicopter SMURD prăbușit)

Decedați imediat după gardă - de la o oră la câteva zile, brusc sau după o comă ireversibilă:

27. ANCA MARINESCU, 52 ani, medic de familie, Buzău, 2017 (decedată a doua zi după gardă)
28. CONSTANTIN OBOGEANU, 60 ani, medic de familie, Vâlcea, 2017 (decedat în cabinet, a doua zi după gardă)
29. NEAGOE CATALIN, 49 ani, medic chirurgie generală, Lupeni 2017 (decedat după gardă)
30. PETRUȚA VĂDUVA, 32 ani, medic internist, Sibiu, 2016 (decedată a doua zi după gardă)
31. SILVIU GOTEA, 62 ani, medic UPU, Târgoviște, 2016 (decedat a doua zi după gardă)
32. HORIA GEORGESCU, 40 ani, medic chirurgie generală, Bucuresti, 2015 (intrat în comă a doua zi după gardă, decedat câteva zile mai târziu)
33. MIRITA ALEXANDRU, medic de familie, Dâmbovița, 2014 (decedat după gardă)
34. EUGENIU BOGDAN, 58 ani, medic internist, Constanța, 2010 (decedat a doua zi după gardă)
35. SILVIU PRIBEAGU, 51 ani, medic chirurg, Constanța, 2010 (decedat a doua zi după gardă)
36. EMIL CAPITANESCU, 54 ani, medic ginecolog, Craiova, 2005 (decedat a doua zi după gardă)
37. CIUCA, 43 ani, medic chirurgie cardio-vasculară, Târgu Mureș, 2004 (decedat a doua zi după gardă)

Decese în timpul serviciului:

38. PUȘCARIU CRISTINA, 60 ani, medic pneumolog, Ploiești, 2018 (decedată în timpul serviciului)
39. MINCA DANA, 50 ani, medic de familie, Caracal, 2014 (decedată în timpul serviciului)
40. CONSTANTIN BARBU, 57 ani, medic internist, Adjud, 2015 (decedat în timpul serviciului)
41. VIOREL FILIP, 50 ani, medic chirurg, Iași, 2012 (decedat în timpul serviciului)
42. VARASCIUC NICOLAE, 54 ani, medicina de urgență Vrancea, 2006 (decedat în timpul serviciului)
43. ION IVAN, 60 ani, medic pediatru, București, 2004 (decedat în timpul serviciului)
44. DAN VELCELEAN, 53 ani, medic de familie, 2008 (ucis de un pacient în cabinet)
45. MIRELA ADRICIOAIE, 44 ani, medic de familie, 2018 (intoxicație cu dioxid de carbon în timpul serviciului)

Morți subite:

46. IOAN PETRE LUPU, 50 ani, medic de familie, Florești (moarte subită)
47. DIANA VISINA, 50 ani, medic neurolog, Tg. Carbunesti (moarte subită)
48. ANCA LIVIA ZLOKONICA, 54 ani, medic de familie, Urziceni (moarte subită)
49. ADRIAN MIHAI NEGOITA, 36 ani, cardiolog, Buzău, 2017 (moarte subită)
50. VALENTIN DOBRU, 49 ani, medic ATI, Târgu Mureș, 2016 (moarte subită)
51. DAN CIOROIANU, 55 de, medic neurolog, Craiova, 2016 (moarte subită)
2. ALEXANDRU MIHAI TOM, 46 ani, medic interne și cardiologie, Codlea, 2016 (moarte subită)
53. MIRELA PROFIR, 46 ani, medic de familie, Craiova, 2014 (moarte subită)
54. CIOBESCU ION, 54 ani, medic chirurg, Lupeni, 2012 (moarte subită)
55. AURELIA RADULESCU, 67 ani, medic cardiolog, 2011 (moarte subită)
56. BENONE CARSTOCEA, 63 ani, medic oftalmolog (profesor universitar), București, 2011 (moarte subită)
57. PAUN FLORIAN, 45 ani, medic ortoped, Rm. Vâlcea, 2005 (moarte subită)

Susţinut de sindicatele din sistemul sanitar, dar şi de Colegiul Medicilor din România, demersul pentru modificarea Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice le-ar permite în special cadrelor medicale din prima linie a luptei adesea dramatice şi în contratimp pentru salvarea de vieţi omeneşti, respectiv de la cele mai solicitante secţii – UPU, ATI, radiologie sau chirurgie –, inclusiv celor care lucrează la SMURD şi la serviciile de ambulanţă, să iasă mai devreme cu cinci ani la pensie, la cerere, ştiut fiind faptul că au un grad crescut de risc profesional din cauza gărzilor epuizante.

Dr. Dan Grigorescu, medic primar chirurgie plastică în Braşov, şi unul dintre cei mai respectaţi medici de pe reţelele de socializare a solicitat recent într-o scrisoare deschisă implicarea mai activă a Colegiului Medicilor în rezolvarea problemei recunoaşterii gărzilor ca vechime în muncă, în condiţiile în care medicilor le sunt reţinute contribuţiile sociale pentru aceste activităţi. Autorul documentului explică faptul că, în lipsa implicării civice și profesionale a corpului medical, aflat dincolo de orice bănuială legată de implicarea partizan-politică, orice modificare legislativă care îi privește se va dezintegra rapid. 

Oboseala accentuată şi teama de erori medicale sunt cele mai frecvente efecte ale gărzilor în spitalele din România. Într-o gardă, medicii din România lucrează continuu, fără pauză, în medie 24 de ore.

 

 

 

 

Comentarii

loading...